ICCJ. Decizia nr. 2918/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2918/2005
Dosar nr. 492/2005
Şedinţa publică din 10 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul A.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, anularea hotărârii nr. 1432 din 11 octombrie 2004 şi recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 februarie 1944 - 6 martie 1945.
În motivarea acţiunii a arătat că s-a refugiat, în luna septembrie 1944, din motive etnice, din Basarabia, localitatea Cărăuşeni - Legiunea Hotin - U.R.S.S., în localitatea Dragodana, judeţul Dâmboviţa, împreună cu familia sa, formată din părinţi şi încă 3 fraţi.
A susţinut că a făcut dovada refugiului, în condiţiile legii, astfel că în mod greşit pârâta i-a respins cererea.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 287 din 15 decembrie 2004, a admis acţiunea, a anulat actul administrativ atacat şi a stabilit că reclamantul este beneficiarul drepturilor recunoscute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 februarie 1944 - 6 martie 1945.
Instanţa a reţinut că reclamantul a făcut dovada persecuţiei din motive etnice care a dus la strămutarea în altă localitate, decât cea de domiciliu, prin declaraţiile martorilor A.V. şi S.B., astfel că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei a formulat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, susţinând, în esenţă, că instanţa a apreciat eronat situaţia de fapt şi a aplicat greşit legea.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 din HG nr. 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
În această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate sau refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În cauză, din declaraţiile autentificate ale martorilor A.V. şi Ş.B., precum şi din extrasul din Tabloul de refugiaţi şi evacuaţi din judeţul Dorohoi, eliberat de Arhivele Statului, rezultă că reclamantul s-a refugiat, împreună cu familia sa, în februarie 1944, din Basarabia, localitatea Cărăuşeni, judeţul Hotin - U.R.S.S., în localitatea Dragodana, judeţul Dâmboviţa.
Prin urmare, reclamantul a făcut dovada refugiului său din motive etnice, astfel că acesta îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, situaţie reţinută corect de prima instanţă.
De altfel, cererea reclamantului a fost soluţionată de recurenta-pârâtă, prin Decizia de revizuire nr. 1432 din 28 ianuarie 2005, depusă în copie la dosar, în sensul admiterii acesteia şi acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 februarie 1944 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 octombrie 2004.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, se constată că recursul este nefondat şi se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 287 din 15 decembrie 2004 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2916/2005. Contencios. Anulare decizie emisă... | ICCJ. Decizia nr. 2919/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
