ICCJ. Decizia nr. 2990/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2990/2005
Dosar nr. 491/2005
Şedinţa publică din 11 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Suceava, reclamanta N.E. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, pentru ca instanţa să dispună anularea hotărârii nr. 1485 din 5 noiembrie 2001, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.
În motivarea cererii arată că împreună cu familia sa au fost evacuaţi din oraşul Botoşani, din cauza războiului, fiind, astfel, refugiaţi de război.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 10 din 12 ianuarie 2005, a respins acţiunea formulată, motivată de faptul că reclamanta nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, considerând-o nelegală şi netemeinică, argumentând prin aceea că din cauza ocupaţiei armatei ruse, familia sa a fost nevoită să-şi părăsească locuinţa de domiciliu şi a avut, astfel, calitatea de refugiată.
Curtea, examinând cauza, în raport cu dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., constată nefondat, recursul formulat şi urmează să-l respingă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu dispoziţia art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile ordonanţei, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
În cauza de faţă, aşa cum rezultă din actele dosarului, reclamanta nu este inclusă în nici una din categoriile prevăzute de dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Evacuarea reclamantei şi a familiei acesteia, datorită înaintării frontului, este rezultatul iniţiativei statului român, de protejare a populaţiei pentru evitarea luării de ostatici de către Armata Roşie şi nu poate fi considerată o persecuţie etnică.
Având în vedere aceste considerente, Curtea va menţine hotărârea atacată şi respinge recursul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.E. împotriva sentinţei civile nr. 10 din 12 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 299/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2991/2005. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
