ICCJ. Decizia nr. 3091/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3091/2005
Dosar nr. 823/2005
Şedinţa publică din 17 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 11 iunie 2003, reclamantul K.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mureş, anularea hotărârii nr. 4231 din 1 iunie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivare, reclamantul a arătat că, în mod nelegal, pârâta i-a refuzat acordarea drepturilor legale compensatorii, deşi a dovedit că în perioada 27 septembrie 1957 - 23 noiembrie 1958 a efectuat stagiul militar în condiţiile prevăzute de actul normativ indicat.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 259 din 5 august 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, pe perioada 27 septembrie 1957 - 23 noiembrie 1958 şi să-i acorde drepturile conferite de această lege, începând cu 28 august 2002.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune în raport cu menţiunile din livretul militar depus de reclamant în susţinerea acţiunii şi cu prevederile art. 1 şi art. 6 pct. 5 din Legea nr. 309/2002, art. 1-9 din Normele metodologice de aplicare şi ale art. 141 din Legea nr. 29/1990.
Recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mureş, împotriva sentinţei, a fost admis prin Decizia nr. 7152 din 24 septembrie 2004, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cauza fiind trimisă, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Judecând în fond pricina după casare, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 2 din 10 ianuarie 2005, a respins acţiunea, reţinând că urmare a solicitării relaţiilor de la U.M. 02405 Piteşti şi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, a rezultat că unitatea militară unde a făcut stagiul militar, reclamantul, nu a funcţionat ca detaşament de muncă.
Sentinţa a fost atacată, în termen legal, cu recurs, de către reclamantul K.F., care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a arătat, în esenţă, că a efectuat stagiul militar la muncă, nefiind instruit, datorită şi unui handicap acustic din naştere şi că nu este echitabilă acordarea discriminatorie a drepturilor, pentru persoane care au prestat serviciul militar în condiţii identice.
Criticile formulate sunt întemeiate.
Din actele prezentate de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar, în calitate de constructor, în perioada 27 septembrie 1957 - 8 decembrie 1957 şi 22 septembrie 1958 - 23 noiembrie 1958, în U.M. nr. 03902 Târgu Mureş, fiind lăsat la vatră în categoria a II-a, ca soldat neinstruit.
Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe toată durata serviciului militar în detaşamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate.
În acest caz, s-ar ajunge la situaţii inechitabile, de recompensare doar parţială a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiţii identice şi care, datorită unor împrejurări formale, ce ţin exclusiv de subordonarea ierarhică a unităţii militare, beneficiază de un tratament diferit şi, evident, discriminatoriu.
Prin urmare, în considerarea celor expuse şi a prevederilor art. 312 alin. (1) teza I şi ale art. 314 C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, în fond, va admite acţiunea reclamantului.
Pe cale de consecinţă, va anula hotărârea nr. 4231 din 1 iunie 2003, emisă de pârâtă şi o va obliga pe aceasta să emită o nouă hotărâre prin care să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 27 septembrie 1957 - 3 decembrie 1957 şi 22 septembrie 1958 - 23 noiembrie 1958, începând cu data de 1 septembrie 2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul K.F. împotriva sentinţei civile nr. 2 din 10 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi, în fond, admite acţiunea formulată de reclamantul K.F.
Anulează hotărârea nr. 4231 din 1 iunie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Mureş şi o obligă pe aceasta să emită o nouă hotărâre prin care să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 27 septembrie 1957 - 3 decembrie 1957 şi 22 septembrie 1958 - 23 noiembrie 1958, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3090/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3096/2005. Contencios. Anulare parţială... → |
|---|
