ICCJ. Decizia nr. 3278/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3278/2005
Dosar nr. 852/2005
Şedinţa publică din 24 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 43/CA/2005 - PI din 14 februarie 2005, a admis acţiunea formulată de reclamanta M.C., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, a anulat hotărârea nr. 9864 din 20 august 2004, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
La pronunţarea sentinţei, instanţa de fond a reţinut că din probele administrate în cauză rezultă că reclamanta s-a născut la data de 11 martie 1942, în perioada în care părinţii săi se aflau refugiaţi din localitatea Oradea, prin Beiuş, în localitatea Hunedoara; întrucât persoanele refugiate dobândesc acest statut doar în localitatea în care sunt primite, acestea păstrându-şi domiciliul în localitatea din care au plecat, copiii născuţi în refugiu dobândesc acelaşi statut cu cel al părinţilor lor; reclamanta, odată cu naşterea sa, a dobândit statutul de refugiat al părinţilor săi, astfel că aceasta beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor care a invocat motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., criticând-o ca fiind dată prin interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii, precum şi cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.
Prin motivele de recurs, pârâta a susţinut că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit prevederile Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, acestea referindu-se la persoane care au suferit persecuţii etnice, fiind nevoite să se refugieze, ori, reclamanta, nefiind născută la data refugiului părinţilor, nu a avut un domiciliu din care să se refugieze din motive etnice şi nici nu a fost privată de folosinţa unei locuinţe sau de mijloace de trai şi condiţii de şcolarizare.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., această instanţă constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.
Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 319/2002 şi prin Legea nr. 586/2002, de prevederile acestei legi beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Corelând datele din certificatul de naştere şi din actul de identitate al intimatei-reclamante, cu cele din extrasul nr. 7583 din 8 ianuarie 2004, eliberat de Direcţia Judeţului Bihor a Arhivelor Naţionale, privind indexul cu evidenţa refugiaţilor din Ungaria, index întocmit începând cu data de 2 noiembrie 1940 şi în care la poziţia 121 figurează numitul P.G., tatăl intimatei-reclamante, ca având fişa nr. 1189, precum şi cu cele din declaraţia de martor autentificată de notarul public, rezultă că intimata-reclamantă s-a născut la data de 11 martie 1942, în localitatea de refugiu a părinţilor săi care, la data de 2 noiembrie 1940, au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, Oradea, în localitatea Hunedoara. Refugiul a fost determinat din motive de persecuţie etnică, ca urmare a trecerii, în septembrie 1940, a ţinutului românesc Ardealul de Nord, sub jurisdicţia Statului Ungar.
Dată fiind situaţia prezentată, intimata-reclamantă, începând cu data naşterii sale, respectiv, 11 martie 1942, a dobândit statutul de refugiat al părinţilor săi, suportând împreună cu aceştia, consecinţele materiale şi morale ale refugiului, astfel că aceasta beneficiază de drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Statul Român având obligaţia de a acorda protecţie şi sprijin, în mod egal, pentru toţi cetăţenii săi care au suportat consecinţele refugiului, fără a se face vreo diferenţiere în ceea ce priveşte copiii născuţi înainte sau în timpul refugiului părinţilor, aşa cum, în mod corect, a apreciat şi instanţa de fond.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei nr. 43/CA/2005 - PI din 14 februarie 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3274/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3282/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
