ICCJ. Decizia nr. 4303/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, la 16 decembrie 2003, reclamantul Ș.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 8078 din 28 noiembrie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor și recunoașterea în favoarea sa, a calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Prin sentința nr. 134/CA - PI din 25 aprilie 2005, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Ș.I., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Bihor.
A anulat hotărârea nr. 8078 din 28 noiembrie 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul Ș.I. a fost refugiat din motive etnice, împreună cu mama sa, Ș.F., în perioada decembrie 1943 - martie 1945, la tatăl său, I.Ș., care a fost refugiat în perioada mai 1942 - martie 1945, din comuna Vadu Crișului, în localitatea Zece Hotare.
împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Bihor, care a motivat, în esență, că reclamantul nu a făcut dovada unei persecuții etnice și nici a situației de strămutare sau de refugiu în altă localitate.
Recursul este nefondat.
Se reține din declarațiile martorilor, că reclamantul Ș.I. a fost refugiat pe motive etnice, împreună cu mama sa, Ș.F., în perioada decembrie 1943 - martie 1945, la tatăl său, I.Ș., care a fost refugiat în perioada mai 1942 - martie 1945, din comuna Vadu Crișului, în localitatea Zece Hotare.
De asemenea, din extrasul nr. 4893 din 2 septembrie 2003, eliberat de către Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Bihor, rezultă că tatăl reclamantului a fost înscris în indexul cu evidența refugiaților români din Ungaria, întocmit la data de 18 mai 1942, având numărul fișei 5107.
Având în vedere considerentele prezentate și faptul că sentința instanței de fond este legală și temeinică, recursul declarat a fost respins ca nefondat, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4299/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4281/2005. Contencios → |
|---|
