ICCJ. Decizia nr. 4281/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la data de 26 noiembrie 2003, reclamantul F.D. a chemat în judecată Asociația N.C.M., solicitând anularea deciziei nr. 22/2003 și a procesului-verbal din 6 iunie 2001, prin care s-a luat măsura excluderii sale din asociație.
Reclamantul a invocat nulitatea procesului-verbal, întrucât excluderea unor membri cooperatori nu figura pe ordinea de zi a adunării generale și nu s-a ținut cont de împrejurarea că la data luării măsurii excluderii, reclamantul se afla în concediu medical.
Prin sentința civilă nr. 15 din 21 ianuarie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că la data de 6 iunie 2001 a avut loc adunarea generală de fuziune prin absorbție, a C.M. M. Brad și a C.M. M. Criș, ocazie cu care s-a aprobat și propunerea de excludere a reclamantului, care avea funcția de președinte al cooperativei M. Brad.
Adunarea generală a fost convocată cu respectarea prevederilor statutare, iar reclamantului i s-a oferit un post la compartimentul tehnic de producție în cadrul cooperativei M. Criș.
împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul F.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamantul a arătat că instanța de fond a reținut o situație de fapt greșită, adunarea generală convocată pentru 6 iunie 2001 încălcând statutul cooperativelor meșteșugărești, ordinea de zi neconținând, ca punct distinct, luarea măsurii excluderii sale din cooperativă, situație în care hotărârea adoptată este nulă.
De asemenea, reclamantul a învederat că nu i-au fost comunicate nici decizia de excludere și nici cea de atribuire a unui loc de muncă în urma fuziunii celor două cooperative.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea a constatat că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței, cu trimitere spre rejudecare pentru considerentele ce urmează.
Astfel, Curtea a reținut că instanța de fond, deși prin întâmpinare s-a invocat excepția necompetenței materiale, a omis să se pronunțe, procedând la judecarea pe fond a cauzei.
Din actele dosarului, rezultă că reclamantul a avut calitatea de membru cooperator, fiind și președinte al cooperativei M. Brad, iar după dizolvarea acesteia, a fost încadrat la Cooperativa M.C. Baia de Criș, de unde a fost exclus în urma adunării generale din 6 iunie 2001, conform procesului-verbal încheiat la această dată, contestația formulată fiind respinsă prin decizia nr. 22 din 10 iulie 2003.
Măsura excluderii din cooperativă a reclamantului fiind o sancțiune disciplinară prevăzută în Statutul cooperației meșteșugărești, în raport cu obiectul cauzei și cu calitatea părților, se constată că litigiul privește raporturi de muncă, neatacându-se un act administrativ de autoritate, pentru a fi aplicabile prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
în consecință, în raport cu prevederile art. 67 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 168/1999 și ale art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., competența soluționării acestui conflict de muncă aparține Tribunalului Hunedoara, căruia i s-a trimis dosarul, prin admiterea recursului formulat de reclamant.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4303/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4278/2005. Contencios → |
|---|
