ICCJ. Decizia nr. 4668/2005. Contencios

Prin sentința civilă nr. 51/2005, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de reclamanta B.M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, a dispus anularea dispoziției din ordinul Ministerului Justiției, emis în baza O.G. nr. 83/2003, privind acordarea unui spor de stabilitate în magistratură de 10%, a obligat pârâtul Ministerul Justiției, la actualizarea pensiei reclamantei, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile prevăzute de art. 42 și 43 din Legea nr. 92/1992, republicată, în procent de 20%.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 2 din O.G. nr. 83/2003, coroborate cu dispozițiile art. 44 din Legea nr. 92/1992, republicată, conform cărora constituie vechime în magistratură, perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile prevăzute de art. 42 și 43 din Legea nr. 92/1992, cât și funcțiile de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat.

împotriva acestei sentințe a formulat recurs, Ministerul Justiției, criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât instanța de judecată a pronunțat-o cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., ignorând dispozițiile O.U.G. nr. 177/2002, referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților, care vorbesc despre vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiție.

S-a apreciat de recurent, că pentru perioada dedusă judecății, intimata-reclamantă a îndeplinit funcția de consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, motiv pentru care anii 1963 - 1986 nu au putut fi luați în calcul pentru stabilirea majorării indemnizației de încadrare brută lunară.

Recursul este nefondat și va fi respins.

Examinând cauza, sub imperiul dispozițiilor art. 3041C. proc. civ., înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:

Arbitrajul de Stat a fost desființat prin Decretul nr. 81/1985, atribuțiile unui arbitru de stat fiind exclusiv atribuțiile unui judecător.

Dreptul intimatei-reclamante acordat de lege este un drept câștigat, întrucât în anul 1998, când s-a pensionat, a fost avut în vedere sporul de stabilitate de 20%, corespunzător vechimii efective în magistratură, care a fost înlocuit cu un adaos de 10% la indemnizația de încadrare lunară, corespunzător vechimii în magistratură, de numai 14 ani și 7 luni.

Potrivit dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 92/1992, constituie vechime în magistratură, perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiției, avocat sau magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiție, funcții de ministru al justiției și funcții de specialitate juridică în fostul arbitraj de stat.

Intimata-reclamantă a lucrat ca și consultant arbitral la Arbitrajul de Stat, în perioada 1963 - 1 aprilie 1985, dată la care activitatea arbitrajului a fost preluată de instanțele de judecată. De asemenea, astfel cum rezultă din actele depuse, ea a continuat să lucreze în Ministerul de Justiție, ca personal de specialitate juridică.

Prim urmare, în mod corect instanța de fond a reținut că toată perioada solicitată în acțiunea introductivă constituie vechime efectivă și continuă în magistratură, în raport cu considerentele mai sus invocate în această decizie.

Așa fiind, înalta Curte de Casație și Justiție, apreciind ca legală și temeinică sentința atacată, a respins, ca nefondat, recursul declarat de Ministerul Justiției, conform art. 312 C. proc. civ.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4668/2005. Contencios