ICCJ. Decizia nr. 496/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 496/2005
Dosar nr. 7643/2004
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea depusă, spre soluţionare, la Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în data de 9 aprilie 2004, reclamanta L.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, să se dispună anularea hotărârii nr. 13229 din 1 martie 2004, emisă de pârâtă şi obligarea la emiterea unei noi hotărâri prin care să îi recunoască calitatea de beneficiară a prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 şi să îi acorde drepturile corespunzătoare.
A susţinut reclamanta în acţiune, că au fost obligaţi în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, toţi membrii familiei, să se refugieze din satul Morlaca, judeţul Cluj, în satul Săcuiei, judeţul Cluj, din motive etnice, fiind depuse declaraţiile notariale a unor consăteni care atestau această stare de refugiu.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 770 din 2 iunie 2004, a admis acţiunea, aşa cum a fost formulată, având în vedere declaraţiile autentice notariale depuse la dosar, de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o, în sensul că prin interpretarea greşită a legii s-a pronunţat o hotărâre nelegală.
Recursul este fondat.
Din dispoziţiile art. 1 al Legii nr. 189/2000, rezultă că beneficiază de prevederile legii, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Dovada îndeplinirii condiţiilor cerute de lege se face cu acte şi se completează prin orice mijloace de probă legale, conform prevederilor art. 61 din OG nr. 105/1999, modificată.
În cauză, se constată că dovada cu acte este inexistentă în ceea ce priveşte situaţia ce se tinde a fi demonstrată, existând răspunsul Direcţiei Judeţene Cluj a Arhivelor Naţionale, în care se face menţiunea că persoanele familiei reclamantei nu figurează în documentele instituţiei.
În raport cu acest documente şi declaraţiile notariale, instanţa avea obligaţia, cerută şi de art. 129 C. proc. civ., să stăruie în completarea cu noi dovezi, cum ar fi de la Primăria din localitatea în care se pretinde că a fost strămutată sau alte instituţii.
Neprocedând în acest mod, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, astfel că urmează a se admite recursul, se va casa sentinţa, iar cauza va fi trimisă, pentru rejudecare, la aceeaşi instanţă.
În rejudecare se vor completa probele, în sensul considerentelor expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 770 din 2 iunie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 493/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 50/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|