ICCJ. Decizia nr. 5236/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5236/2005
Dosar nr. 1734/2005
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 13 ianuarie 2005, reclamantul Ş.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 6239/6363 din 1 martie 2004, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru întreaga perioadă solicitată, şi anume: 10 noiembrie 1953 - 15 decembrie 1955.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care livretul militar şi certificatul nr. 53037/2004, eliberat de Ministerul de Interne - Direcţia Arhivelor Naţionale, arătând că în perioada 10 noiembrie 1953 - 15 decembrie 1955 şi-a satisfăcut stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi că în mod greşit, comisia i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru întreaga perioadă menţionată, admiţând-o numai pentru perioada 25 aprilie - 16 decembrie 1955.
Prin sentinţa civilă nr. 437 din 14 martie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea şi, anulând hotărârea contestată, a obligat pârâta să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru întreaga perioadă solicitată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamantul a satisfăcut stagiul militar în perioada solicitată, în cadrul Detaşamentelor de muncă Ovidiu şi Cobadin, aşa cum rezultă din certificatul nr. 53037/2004, eliberat de Ministerul de Interne - Direcţia Arhivelor Naţionale, depus la dosar.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, invocând prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ. şi susţinând că soluţia este netemeinică şi nelegală, întrucât din menţiunile înscrise în livretul militar al reclamantului nu rezultă că, în perioada 10 noiembrie 1953 - 25 aprilie 1955, acesta ar fi efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetăţeanul român care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă în perioada sus menţionată. Dovada încadrării în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002 se face, potrivit art. 6 alin. (2) din acest act normativ şi art. 1 lit. a) şi b) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor sale, aprobate prin HG nr. 1114/2002, cu livretul militar sau cu adeverinţă eliberată de U.M. 02405 Piteşti.
În speţă, din coroborarea datelor atestate de livretul militar al reclamantului şi de certificatul nr. 53037/2004, eliberat de Ministerul de Interne - Direcţia Arhivelor Naţionale, probe aflate la dosarul cauzei, rezultă că acesta, în perioada 10 noiembrie 1953 - 15 decembrie 1955, şi-a efectuat stagiul militar în cadrul Detaşamentelor de muncă Ovidiu şi Cobadin.
Or, câtă vreme este dovedită, conform legii, împrejurarea că reclamantul şi-a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada menţionată, în mod corect a procedat instanţa de fond acordându-i drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru întreaga perioadă solicitată.
Faţă de cele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 437 din 14 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5235/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5238/2005. Contencios. Anulare decizie Uniunea... → |
|---|
