ICCJ. Decizia nr. 540/2005. Contencios. Acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 540/2005

Dosar nr. 2429/2004

Şedinţa publică din 1 februarie 2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 9443 din 9 decembrie 2003, la Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamanta U.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Timiş, anularea hotărârii nr. 8378 din 22 noiembrie 2003, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul pârâtei şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a prevederilor acestei legi, ca persoană refugiată.

În motivare, reclamanta a arătat că s-a născut în localitatea Timişoara, unde se refugiaseră părinţii săi, ca urmare a cedării Ardealului de Nord.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, cu motivarea că în anul 1940, când s-au strămutat părinţii săi, reclamanta nu era concepută, pentru a se prezuma că beneficiază de acelaşi statut, de persoană refugiată.

Prin sentinţa civilă nr. 31 din 20 ianuarie 2004, instanţa învestită a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să îi recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a legii, pentru perioada 8 aprilie 1943 - 6 martie 1945.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că în categoria persoanelor care au fost persecutate din motive etnice, la care face referire art. 2 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, sunt incluse şi persoanele refugiate din Ardealul de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena şi cum reclamanta s-a născut în timpul refugiului, dobândeşte de la data naşterii sale, acelaşi statut, ca şi părinţii săi.

Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, susţinând că reclamanta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, întrucât, în anul refugierii părinţilor săi, aceasta nici nu era concepută, astfel că nu este dovedită calitatea de persoană strămutată.

Recursul este nefondat.

Prin art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi prin precizările din Normele aprobate prin HG nr. 127/2002, s-a prevăzut acordarea drepturilor compensatorii, pentru persoanele care s-au aflat în situaţia de refugiat, suferind persecuţii din motive etnice.

Verificându-se actele cauzei, se constată că refugiul familiei reclamantei s-a produs ca urmare a ocupării Ardealului de Nord, în condiţiile istorice de la acea dată, neavând relevanţă împrejurarea că reclamanta s-a născut ulterior refugierii, câtă vreme aceasta a dobândit prin naştere, statutul de refugiată, asemenea părinţilor săi.

Aşa fiind, urmează a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr. 31 din 20 ianuarie 2004, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2005.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 540/2005. Contencios. Acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs