ICCJ. Decizia nr. 5401/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5401/2005
Dosar nr. 2760/2005
Şedinţa publică din 10 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 17 martie 2005, reclamanta B.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Ilfov, anularea hotărârii nr. 4906 din 18 februarie 2005, emisă de pârâtă şi acordarea drepturilor prevăzute de Lege nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că părinţi săi au fost strămutaţi din comuna Golebina, Ceatalcea, sat Suneci, judeţ Durostor, în comuna Beidaud, judeţ Tulcea, fiind persecutaţi, atât material, cât şi moral.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 869 din 10 mai 2005, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, pentru perioada 8 februarie 1945 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 septembrie 2004.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamanta s-a născut la 8 februarie 1945, în comuna Beidaud, judeţul Tulcea, unde părinţii săi au fost strămutaţi în urma schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, în baza Tratatului de la Craiova din 1940.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Ilfov, susţinând, în esenţă, că din actele depuse la dosarul rezultă că reclamanta a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi nici nu a făcut dovada strămutării părinţilor pe toată perioada prevăzută de lege, astfel că nu se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speţă, în mod corect instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, are acelaşi statut ca aceştia, întrucât a suferit toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile legale menţionate, a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor M.T. şi T.G., precum şi copia actului de naştere.
În consecinţă, hotărârea instanţei de fond fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Ilfov împotriva sentinţei civile nr. 869 din 10 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5397/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5402/2005. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
|---|
