ICCJ. Decizia nr. 5751/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5751/2005
Dosar nr. 2696/2005
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 24 martie 2004, reclamanta P.C. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 13516 din 11 martie 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 586 din 28 aprilie 2004, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii atacate şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei, drepturile solicitate pentru perioada 15 martie 1942 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
În urma recursului declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 788 din 10 februarie 2005, ca urmare a admiterii acestuia, a casat sentinţa Curţii de Apel Cluj şi a dispus trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, în vederea suplimentării probatoriilor.
Rejudecând fondul, Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa civilă nr. 432 din 23 iunie 2005, a respins acţiunea reclamantei P.C., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în urma suplimentării probelor, atât cu înscrisuri, cât şi cu martori, conform îndrumărilor din Decizia de casare, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 şi art. 2 din Normele de aplicare, aprobate prin HG nr. 127/2002, în sensul că nu persecuţia etnică a fost motivul pentru care mama reclamantei şi-a părăsit domiciliul.
Pe cale de consecinţă, reclamanta P.C. nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, în calitate de copil născut în timpul refugiului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, criticând-o pentru reţinerea unei alte situaţii de fapt, decât cea reală.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 beneficiază de drepturile acesteia, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii etnice, fiind strămutată, refugiată sau expulzată în altă localitate.
Dovada încadrării în situaţia prevăzută de lege se poate face, potrivit art. 4 din HG nr. 127/2002, cu înscrisuri oficiale sau, în lipsa lor, cu declaraţii de martori.
Martorii audiaţi în cauză, B.E., P.V. şi M.M., primii doi fiind chiar fraţii recurentei, au fost unanimi în a afirma că motivul pentru care mama reclamantei a părăsit domiciliul, născând în altă localitate, nu a fost persecuţia etnică, ci căutarea unui loc de muncă pentru a se întreţine împreună cu copilul.
Faţă de considerentele expuse şi constatând că, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.C. împotriva sentinţei civile nr. 432 din 23 iunie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5750/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5752/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
