ICCJ. Decizia nr. 636/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 636/2005
Dosar nr. 6969/2004
Şedinţa publică din 4 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 26 februarie 2004, reclamantul P.L. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Arad, solicitând anularea hotărârii nr. 120 din 5 ianuarie 2004 şi obligarea pârâtei de a-i acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru o perioadă de 631 zile.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, învestită cu soluţionarea cauzei, s-a pronunţat prin sentinţa civilă nr. 253 din 27 aprilie 2004, prin care a dispus anularea hotărârii nr. 120 din 5 ianuarie 2004, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta, la emiterea unei noi hotărâri prin care să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 30 octombrie 1959 - 31 decembrie 1959 şi, respectiv, 20 martie 1960 - 27 ianuarie 1961.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că sunt întrunite cerinţele Legii nr. 309/2002, întrucât din adresa A 1044 din 20 aprilie 2004, emisă de Centrul Militar al judeţului Arad, rezultă că reclamantul a executat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 30 octombrie 1959 - 31 decembrie 1959, conform tabelului cu evidenţa detaşamentelor din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, întocmit de Arhivele Naţionale şi a adresei nr. 2784/2003, a Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a arătat că s-a reţinut în mod greşit faptul că reclamantul ar fi efectuat stagiul militar într-un detaşament de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii. În realitate, în perioada 14 septembrie 1958 - 30 octombrie 1959, reclamantul a efectuat stagiul militar, la U.M. 03947 Arad şi U.M. 01545 Piteşti, unităţi care, potrivit Nomenclatorului pus la dispoziţie de către Arhivele Statului, nu au funcţionat în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, astfel încât la stabilirea indemnizaţiei s-a avut în vedere doar perioada 20 martie 1960 - 27 ianuarie 1961.
Examinând cauza, în raport cu motivele invocate şi având în vedere prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea admite recursul şi modifică sentinţa atacată, în sensul că admite în parte acţiunea reclamantului şi obligă pe pârâtă să acorde drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, numai pentru perioada 20 martie 1960 - 27 ianuarie 1961.
Astfel, Curtea reţine că prevederile Legii nr. 309/2002 vizează acordarea unor drepturi, acelor persoane, care, în perioada 1950 - 1961, au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, activitatea prestată de aceste persoane având caracter discriminatoriu şi înjositor, putând fi caracterizată drept „muncă forţată".
În cauză, rezultă în mod cert că reclamantul şi-a efectuat serviciul militar ,în perioada 20 martie 1960 - 27 ianuarie 1961, într-un detaşament de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
În conformitate cu art. 1 din Legea nr. 309/2002: „beneficiază de prevederile legii, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii".
Astfel, în livretul militar al intimatului-reclamant, se menţionează expres la rubrica „denumirea unităţii şi formaţiunilor", Detaşament de muncă, iar la rubrica „funcţii" este menţionat „mână de lucru", în perioada cuprinsă între 20 martie 1960 - 27 ianuarie 1961.
În aceste condiţii este incontestabil că intimatul-pârât este beneficiarul drepturilor conferite de Legea nr. 309/2002, ceea ce nu se poate susţine cu privire la perioada 14 septembrie 1958 - 30 octombrie 1959, când a efectuat serviciul militar în U.M. 03547, având funcţia de „soldat".
Astfel fiind, Curtea va admite în parte acţiunea reclamantului şi va obliga pe pârâtă să acorde drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, numai pentru perioada 20 martie 1960 - 27 ianuarie 1961.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Arad împotriva sentinţei civile nr. 253 din 27 aprilie 2004, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite în parte acţiunea reclamantului şi obligă pe pârâtă să acorde drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, numai pentru perioada 20 martie 1960 - 27 ianuarie 1961.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 635/2005. Contencios. Anulare decizie comisie.... | ICCJ. Decizia nr. 64/2005. Contencios. Anularea măsurii de... → |
|---|
