ICCJ. Decizia nr. 849/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința atacată cu recurs, sentința civilă nr. 216, pronunțată la data de 7 octombrie 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta G.F. și a modificat hotărârea nr. 3125 din 25 iulie 2003, emisă de Comisia de specialitate din cadrul Casei Județene de Pensii Prahova, care a fost obligată să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 10 iunie 1955 - 19 aprilie 1957, începând cu data de 1 noiembrie 2002, perioadă în care soțul decedat al acesteia a efectuat stagiul militar într-o unitate de muncă.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că soțul decedat al reclamantei a satisfăcut serviciul militar, în cadrul Detașamentului 14 Construcții, în perioada iunie 1955 - aprilie 1957, în livretul militar făcându-se expres mențiunea "bun pentru muncă", împrejurare confirmată și de fișa sa de evidență nr. 1934, eliberată de U.M. 02405 Pitești, astfel că acesta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
împotriva acestei sentințe a formulat recurs, Casa Județeană de Pensii Prahova, susținând, în esență, că instanța de fond a dat o sentință nelegală și netemeinică, cu încălcarea prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, întrucât Detașamentul 14 Construcții București a fost inclus în rândul structurilor militare care nu au făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, pe toată perioada existenței acestuia (1950 - 1961).
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor dosarului, Curtea a constatat că hotărârea atacată cu recurs este legală și temeinică.
Rezultă, fără putință de tăgadă, că soțul decedat a satisfăcut serviciul militar, în perioada iunie 1955 - aprilie 1957, la Detașamentul 14 Construcții, însă nu în București, cum greșit s-a reținut. Certificatul emis de Arhivele Naționale nr. 1038197 din luna octombrie 2004, confirmă acest lucru și atestă efectuarea stagiului militar în Detașamentele de muncă Iași.
Totodată, în livretul militar seria Fa nr. 0042931 se face mențiunea "bun pentru muncă", împrejurare confirmată și de fișa de evidență nr. 1934, eliberată de U.M. 02405 Pitești.
în mod greșit, Comisia din cadrul Casei Județene de Pensii Prahova a stabilit că defunctul soț al reclamantei nu se încadrează în lista unităților subordonate Direcției Generale a Serviciului Muncii, conform tabelului comunicat de Ministerul Apărării Naționale, întrucât din examinarea conținutului acestui tabel rezultă fără echivoc că la poziția 100 figurează că nu beneficiază de prevederile Legii nr. 309/2002, Detașamentul 14 Construcții București, însă pe perioada 1953 - 1955.
Or, drepturile solicitate de intimata-reclamantă privesc perioada 1955 - 1957, care excede tabelului pe care recurenta-pârâtă și-a bazat soluția, astfel cum corect s-a reținut prin sentința atacată.
Astfel fiind, față de conținutul livretului defunctului G.C. și a adeverinței eliberată de U.M. 02405 Pitești, se constată că soluția curții de apel este legală și temeinică, recursul fiind respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 850/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 854/2005. Contencios → |
|---|
