ICCJ. Decizia nr. 1187/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1187/2006
Dosar nr. 3865/2005
nr. 15829/1/2005
Şedinţa publică din 6 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, la 3 august 2005, reclamanta S.E. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Ilfov, solicitând anularea hotărârii nr. 7691 din 6 iunie 2005 şi obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că părinţii săi C.G. şi C.T. au fost strămutaţi forţat din comuna Frăsari, judeţul Durostor, în comuna Ruseli, judeţul Călăraşi, fiind persecutaţi atât moral, cât şi material.
Prin sentinţa civilă nr. 1581 din 4 octombrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.E. şi a anulat hotărârea nr. 7691 din 6 iunie 2005, emisă de pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Ilfov. A obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 12 octombrie 1942 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 iunie 2005.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanta s-a născut la 12 octombrie 1942, în localitatea Mihail Kogălniceanu, că părinţii săi au făcut obiectul schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, urmare a Tratatului semnat la Craiova, în septembrie 1940, iar efectele acestei persecuţii din motive etnice s-au răsfrânt şi asupra reclamantei, care a fost nevoită să trăiască, la fel ca şi părinţii săi, în condiţii diferite de cele din localitatea de domiciliu.
Împotriva sentinţei sus menţionate a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Ilfov care a motivat, în esenţă, că reclamanta nu face dovada strămutării părinţilor pe toată perioada prevăzută de lege.
Recursul este nefondat.
Se reţine că din declaraţia şi situaţia de avere imobiliară rurală întocmite în comuna Frăsari, judeţul Durostor, eliberate de Arhivele Naţionale, rezultă că părinţii reclamantei au făcut obiect al schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, urmare a Tratatului semnat la Craiova în septembrie 1940.
Conform certificatului de naştere depus la dosar, rezultă că reclamanta s-a născut la data de 12 octombrie 1942, în localitatea Mihail Kogălniceanu, în perioada strămutării părinţilor săi.
Efectele acestei persecuţii de natură etnică s-au răsfrânt şi asupra reclamantei care a fost nevoită să trăiască la fel ca şi părinţii săi, în condiţii diferite de cele din localitatea de domiciliu, suferind aceleaşi privaţiuni şi constrângeri.
În ceea ce priveşte data sfârşitului perioadei de strămutare a părinţilor reclamantei, rezultă din certificatul de deces că tatăl reclamantei a decedat la 9 aprilie 1975, în comuna Voluntari din România, împrejurare de natură să conducă la concluzia că părinţii reclamantei, împreună cu întreaga familie, nu s-au mai întors în Bulgaria.
În consecinţă, în mod întemeiat a reţinut instanţa de fond că reclamanta a făcut dovada încadrării în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Faţă de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ., menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Ilfov împotriva sentinţei civile nr. 1581 din 4 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1186/2006. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 1188/2006. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
