ICCJ. Decizia nr. 1189/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1189/2006
Dosar nr. 3893/2005
nr. 15943/1/200.
Şedinţa publică din 6 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ, reclamanta K.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 16236 din 23 februarie 2005, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi recunoaşterea calităţii de refugiat conform Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a refugiat, împreună cu familia sa, în municipiul Cluj, din localitatea Vlaha, pe motivul că tatăl său a fost arestat, bătut şi închis la Jandarmerie.
Prin sentinţa civilă nr. 697 din 27 octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta K.M. şi a anulat hotărârea nr. 16236 din 23 februarie 2005, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj.
A obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat în perioada 15 august 1942 - 15 decembrie 1944 şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 octombrie 2004. A obligat pârâta să achite reclamantei, suma de 400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că din conţinutul depoziţiilor martorilor audiaţi în cauză, reiese că refugiul părinţilor reclamantei a fost generat de faptul că organele jandarmeriei române au exercitat violenţe fizice asupra acestora, din motive etnice.
Împotriva sentinţei sus menţionate a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Cluj care a motivat, în esenţă, că situaţia reclamantei nu face obiectul Legii nr. 189/2000, întrucât nu se poate concluziona că persecuţia etnică a fost cea care a determinat schimbul domiciliului şi că nu a existat motivul persecuţiei etnice.
Recursul este nefondat.
Din declaraţiile martorilor rezultă că părinţii reclamantei s-au refugiat din satul Vlaha, în oraşul Cluj, în anul 1942, urmare a faptului că organele jandarmeriei române au exercitat violenţe fizice asupra acestora, din motive etnice.
În consecinţă, în mod întemeiat instanţa de fond a recunoscut reclamantei, calitatea de refugiată şi i-a acordat drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Faţă de cele de preced, recursul declarat se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 697 din 27 octombrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1188/2006. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1193/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
