ICCJ. Decizia nr. 1209/2006. Contencios. Refuz nejustificat eliberare acte. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1209/2006
Dosar nr. 3106/2005
nr. 12803/1/2005
Şedinţa publică din 6 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 19 aprilie 2006, SC T.S. SRL Craiova a chemat în judecată S.R.I. şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, solicitând obligarea primului pârât să elibereze avizul prealabil necesar obţinerii licenţei de funcţionare a reclamantei şi a celui de al doilea pârât, să elibereze licenţa de funcţionare a sa, ca societate specializată de pază şi protecţie.
În motivarea acţiunii, arată că a fost înfiinţată în anul 2000, că până în prezent a funcţionat în baza autorizaţiei nr. 646/P din 18 decembrie 2000 şi că după intrarea în vigoare a Legii nr. 333/2003, a solicitat Inspectoratului General al Poliţiei Române, să-i elibereze licenţă de funcţionare, ca societate specializată de pază şi protecţie, însă i s-a refuzat eliberarea unei astfel de licenţe, cu motivarea că S.R.I. a refuzat să avizeze eliberarea licenţei.
Mai arată că refuzul Inspectoratului General al Poliţiei Române de a-i elibera licenţa este nejustificat, deoarece avizul prealabil al S.R.I. nu era necesar, conform art. 4 şi urm. din HG nr. 1010/2004, el fiind deja obţinut la data autorizării funcţionării societăţii.
Menţionează că şi în situaţia în care s-ar aprecia că avizul este necesar, refuzul S.R.I., de a-l elibera, este nejustificat, pentru că de la data înfiinţării societăţii nu au mai intervenit fapte care să ducă la un asemenea refuz, însă şi într-o astfel de situaţie se pune problema retragerii avizului, nu refuzul de a elibera un nou aviz.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 320 din 15 iulie 2005, a respins acţiunea, ca neîntemeiată, reţinând că în conformitate cu prevederile art. 70 din Legea nr. 333/2003, modificată prin OUG nr. 16/2005, societăţile specializate de pază şi protecţie, înfiinţate până la data intrării în vigoare a legii, sunt obligate să obţină licenţele şi avizele de funcţionare până la 10 septembrie 2005.
Reţine că şi reclamanta trebuia să obţină licenţa de funcţionare, cu obţinerea în prealabil a avizului şi că Inspectoratul General al Poliţiei Române i-a restituit documentaţia care i s-a trimis în acest sens, cu motivarea că nu s-a primit avizul prealabil al S.R.I., neacordarea avizului nefiind necesar a se motiva în situaţia în care este fundamentat pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinţei, considerând că este netemeinică, deoarece nu există nici o dovadă că Inspectoratul General al Poliţiei Române a cerut în scris S.R.I., avizul prevăzut de art. 3 din HG nr. 1010/2004 şi nici că acesta ar fi comunicat răspuns, la cererea respectivă.
Menţionează că nemotivarea refuzului acordării avizului este de neacceptat, pentru că nimeni nu-l poate cenzura în situaţia în care ar fi subiectiv şi că a obţinut iniţial acest aviz, iar în situaţia în care se constată că ulterior a avut o conduită contrară legii, el putea fi retras, împrejurare ce ducea la anularea licenţei.
Arată că şi reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii în sensul admiterii acţiunii.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art. 70 din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 16/2005, „Societăţile specializate de pază şi protecţie şi cele care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, sunt obligate ca, până la data de 10 septembrie 2005, să obţină licenţele şi avizele de funcţionare, completându-şi, după caz, regulamentele de organizare şi funcţionare cu activităţile prevăzute de lege".
Art. 20 alin. (2) din lege prevede obligativitatea obţinerii licenţei din partea Inspectoratului General al Poliţiei, cu avizul prealabil al S.R.I.
Art. 7 din Anexa nr. 1 a HG nr. 1010/2004 stabileşte că societăţile pot solicita reînnoirea la fiecare 3 ani a licenţei de funcţionare, iar art. 8 al aceleiaşi anexe prevede că „În cazul eliberării şi reînnoirii licenţelor societăţilor, avizul S.R.I. este obligatoriu".
De asemenea, art. 3 din anexa menţionată stabileşte că: „Neacordarea avizului de către S.R.I. nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României".
Din dispoziţiile normative menţionate mai sus rezultă că atât la data înfiinţării societăţii recurente, cât şi ulterior, din 3 în 3 ani, este necesar a se obţine, atât licenţă din partea Inspectoratului General al Poliţiei Române, cât şi avizul S.R.I., iar în baza modificărilor aduse Legii nr. 333/2003, prin OUG nr. 16/2005, s-a stabilit limita maximă la 10 septembrie 2005, pentru obţinerea licenţei şi avizului de funcţionare, de către toate societăţile ce cad sub incidenţa Legii nr. 333/2003, printre care se află şi recurenta.
Mai rezultă că este obligatoriu de obţinut avizul S.R.I. şi atunci când se cere reînnoirea licenţelor şi că S.R.I. nu trebuie să motiveze refuzul neacordării avizului, în situaţia în care acest refuz se întemeiază pe date şi infirmaţii care privesc siguranţa naţională.
Ca atare, se reţine că Inspectoratul General al Poliţiei Române nu putea elibera licenţa, fără ca în prealabil să existe avizul din partea S.R.I., iar în cazul în care se refuza acest aviz pe considerente care privesc siguranţa naţională, nu trebuia să se motiveze refuzul.
De aceea, susţinerea recurentei, că era suficient avizul obţinut la data înfiinţării sale sau că s-ar fi pus problema retragerii avizului în situaţia în care S.R.I. ar constata că a avut o conduită contrară legii, nu poate fi reţinută, pentru că dispoziţiile normative invocate mai sus prevăd obligativitatea solicitării avizului la 3 ani, iar după modificarea Legii nr. 333/2003 s-a fixat un termen limită la 10 septembrie 2005, pentru societăţile în funcţiune, în vederea reînnoirii licenţelor şi avizelor de funcţionare.
Din înscrisurile depuse la dosar şi din susţinerile intimaţilor rezultă atât faptul că Inspectoratul General al Poliţiei Române a solicitat S.R.I., acordarea avizului pentru recurentă, cât şi refuzul S.R.I., de eliberare a unui astfel de aviz, astfel că era irelevant a se mai depune la dosar, adresa Inspectoratului General al Poliţiei Române, privitoare la solicitarea avizului, ca şi adresa de răspuns din partea S.R.I.
Faptul că reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii în sensul admiterii acţiunii, nu este un motiv suficient pentru admiterea recursului, instanţa fiind cea care apreciază ansamblul materialului probator administrat în cauză, în raport şi cu dispoziţiile legale aplicabile şi în final, pronunţă hotărârea.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 299 şi 312 C. proc. civ. şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se va respinge recursul, ca nefondat, reţinându-se că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC T.S. SRL Craiova împotriva sentinţei nr. 320 din 15 iulie 2005, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1201/2006. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1210/2006. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
