ICCJ. Decizia nr. 1314/2006. Contencios. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1314/2006
Dosar nr. 2545/2005
nr. 10.561/1/2005
Şedinţa publică din 18 aprilie 2006
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 48/F din 19 aprilie 2005, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal:
- a respins excepţia de nelegalitate a adeverinţei nr. 40977 din 17 septembrie 2004, eliberată de pârâtul Consiliul Local Braşov - Direcţia de Servicii Sociale - Serviciul de Ajutor Social, invocată de reclamanta S.M.;
- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
- a admis acţiunea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Inspectoratul Şcolar al judeţului Braşov, obligându-i pe aceştia la plata către reclamantă, pentru fiicele sale Ş.A. şi Ş.R., a sumei de câte 1.800.000 lei, pentru fiecare, în baza art. 4 din HG nr. 1488/2004, pentru anul şcolar 2004 - 2005, cu titlu de sprijin financiar în cadrul Programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu".
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că:
- adeverinţa nr. 40977 din 17 septembrie 2004, eliberată de pârâtul Consiliul Local Braşov, nu întruneşte condiţiile unui act administrativ de autoritate publică în sensul legii contenciosului administrativ;
- prin acţiune, reclamanta contestă şi răspunsul care a fost dat memoriilor sale, formulate în cadrul procedurii prealabile, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, această autoritate având, deci, calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei, potrivit înscrisurilor depuse la dosar,s-a reţinut că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 4 din HG nr. 1488/2004, având, aşadar, dreptul la acordarea sumelor de 1.800.000 lei, pentru fiecare dintre cele două fiice ale sale.
Împotriva acestei soluţii, considerând-o netemeinică şi nelegală, au declarat recurs, pârâţii Inspectoratul Şcolar al judeţului Braşov şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul-pârât Inspectoratul Şcolar al judeţului Braşov, prin recursul formulat, a criticat, în esenţă, hotărârea instanţei de fond, pentru greşita aplicare a legii, susţinând că în mod greşit a fost luată în considerare adeverinţa nr. 53836 din 15 noiembrie 2004, din care reiese un venit pe membru de familie de 356.611 lei, în condiţiile în care art. 4 din H.G nr. 1488/2004 a stabilit ca dată limită pentru depunerea cererilor de acordare a sprijinului financiar, 15 octombrie 2004.
Faţă de acest termen legal, comisia de acordare a sprijinului financiar nu putea să ia în considerare adeverinţa sus-menţionată, depusă tardiv.
La rândul său, recurentul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării a criticat sentinţa instanţei de fond, solicitând, în principal, să se reţină că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu are competenţa să soluţioneze contestaţiile depuse în baza HG nr. 1488/2004.
Adresa nr. 19966/2005, emisă reclamantei-intimate, nu este decât răspunsul la o petiţie formulată de aceasta, în temeiul OG nr. 27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, şi nu un act administrativ în înţelesul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Recursurile nu sunt fondate.
Înalta Curte, examinând actele şi lucrările dosarului, în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ. şi prin prisma criticilor celor două recurente, reţine că soluţia pronunţată de instanţa de fond este corectă şi legală, astfel că urmează a fi menţinută, în considerarea celor în continuare expuse.
Reclamanta S.M., care a susţinut că nu are nici un venit, a solicitat obligarea pârâtelor la acordarea şi plata sprijinului financiar prevăzut de HG nr. 1488/2004, de câte 1.800.000 lei pentru fiecare dintre cele două fiice, eleve la colegii din Braşov.
Potrivit actului normativ menţionat, privind programul naţional de protecţie socială „Bani de liceu", sprijinul financiar, în cuantum de 1.800.000 lei lunar pentru anul şcolar 2004/2005, se acordă pe bază de cerere, formulată de elev, cu autorizarea reprezentantului legal, înregistrată până la data de 15 octombrie 2004, fiind necesară şi depunerea actelor doveditoare privind venitul brut lunar pe membru de familie.
Înalta Curte reţine că nu sunt întemeiate criticile recurentului-pârât Inspectoratul Şcolar al judeţului Braşov, în condiţiile în care s-a dovedit că cererile reclamantei-intimate au fost înregistrate la Colegiul Tehnic, la data de 11 octombrie 2004, sub nr. 1615, însoţite fiind de declaraţia reclamantei, în sensul nerealizării de venituri, întrucât nu are loc de muncă. Sumele de câte 366.000 lei, aferente lunilor iulie, august şi septembrie 2004, menţionate cu titlu de venit din ajutor social, calculat pe membru de familie şi apreciate de autorităţile pârâte, ca depăşind ultimul venit pentru care s-a acordat sprijinul financiar pe anul 2004 - 2005, în sumă de 362.555 lei, nu sunt, însă, cele corecte, aşa cum în mod just a reţinut şi instanţa de fond.
Împrejurarea că printr-o adresă, datată ulterior datei de 15 octombrie 2004, respectiv adeverinţei nr. 53836/2004, reclamanta-intimată a furnizat informaţiile reale, pe baza cărora a rezultat un venit minim pe membru de familie de 354.611 lei, nu poate fi de natură a elimina pe fiicele acesteia de la beneficiul unui act normativ, la care sunt legal îndreptăţite, câtă vreme nici o prevedere expresă din cuprinsul său nu interzice completarea setului de acte doveditoare şi nici nu stipulează vreo sancţiune într-o astfel de ipoteză.
Mai mult, este de reţinut şi faptul că una dintre fiicele reclamantei, respectiv Ş.R., a primit sprijinul financiar conform programului „Bani de liceu" astfel cum rezultă din adeverinţa nr. 2299 din 18 noiembrie 2004, emisă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ceea ce demonstrează că s-a reţinut în cazul său îndeplinirea cerinţelor legale.
În fine, neîntemeiate sunt în aprecierea Înaltei Curţi, şi criticile celui de-al doilea recurent-pârât, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, câtă vreme HG nr. 1488/2004 prevede expres, în art. 7, 8 şi 11 că fondurile pentru finanţarea Programului Naţional de protecţie socială „Bani de liceu" se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
În plus, comisia de acordare a sprijinului financiar solicitat, constituită potrivit acestui act normativ, după centralizarea listelor de beneficiari, se adresează tot Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru acordarea fondurilor respective.
Aşa fiind, se reţine că instanţa de fond a dat o corectă soluţionare şi acestei excepţii, criticile recurentului nefiind întemeiate.
Pentru cele arătate, conform art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, cele două recursuri formulate şi va menţine, în consecinţă, hotărârea legală şi corectă a instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâţii Inspectoratul Şcolar al judeţului Braşov şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării împotriva sentinţei civile nr. 48/F din 19 aprilie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1313/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1315/2006. Contencios. Recurs la declinare de... → |
|---|
