ICCJ. Decizia nr. 1831/2006. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1831/2006
Dosar nr. 435/1/2006
Şedinţa publică din 23 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 22 noiembrie 2005, reclamanta SC V. SA Constanţa a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Constanţa, suspendarea deciziei de impunere nr. 647 din 5 octombrie 2005, emisă de pârâtă, ca urmare a raportului de inspecţie fiscală din data de 4 octombrie 2005, până la pronunţarea instanţei de fond.
În motivarea, reclamanta susţine, în esenţă, următoarele:
Prin art. 14 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a dat posibilitatea instanţei, de a dispune suspendarea actului atacat în procedura prealabilă, până la pronunţarea instanţei de fond, suspendare ce poate fi acordată, doar în cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente.
Organele fiscale au efectuat un control de fond al societăţii, finalizat prin raportul de inspecţie fiscală din data de 4 octombrie 2005 şi Decizia de impunere nr. 647 din 5 octombrie 2005, împotriva căreia reclamanta a formulat contestaţie, înregistrată la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Constanţa, sub nr. 10.476 din 27 octombrie 2005.
Unul din motivele pentru care se solicită suspendarea, susţine reclamanta, constă în existenţa unor dubii asupra legalităţii actului atacat.
Astfel, organul fiscal a obligat reclamanta la o dublă impunere a aceloraşi sume sau asupra pierderilor înregistrate de societate. De asemenea, cu încălcarea evidentă a legii, organul fiscal a refuzat să aibă în vedere şi să respecte sentinţe definitive şi irevocabile şi nu a ţinut cont de existenţa unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, aspecte care pot conduce la concluzia existenţei unor serioase dubii asupra legalităţii actului contestat şi care pot constitui temei pentru dispunerea suspendării deciziei de impunere.
Prin sentinţa civilă nr. 421/2005, a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă cererea reclamantei, ca nefondată.
Instanţa a reţinut că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, cazul bine justificat şi paguba iminentă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, reclamanta.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că există caz bine justificat, cât şi pagubă iminentă, întrucât până la anularea actului, acesta produce anumite efecte definitive, care nu mai pot fi reparate, cum ar fi blocarea activităţii sau falimentul societăţii; că activitatea recurentei deja a fost blocată, ca urmare a deciziei atacate.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că sentinţa este legală şi temeinică.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că nu sunt întrunite cumulativ cerinţele art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente. Societatea comercială a invocat faptul că, urmare a actului atacat, conturile sale au fost blocate şi urmează, eventual, să intre în faliment. Or, din raportul de inspecţie fiscală din data de 4 octombrie 2005, se reţine că în urma unui alt litigiu, cu SC P., conturile bancare ale recurentei au fost blocate în baza sentinţei civile nr. 1472/2000.
Aşadar, prejudiciul invocat de recurentă nu este produs ca urmare a executării deciziei nr. 9647/2005, a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Constanţa.
În consecinţă, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs care să poată fi analizate din oficiu de instanţă, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC V. SA Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 421/CA din 9 decembrie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1827/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1832/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
