ICCJ. Decizia nr. 1838/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1838/2006
Dosar nr. 1027/1/2006
Şedinţa publică din 23 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 25 aprilie 2005, a Tribunalului Mehedinţi, reclamantul F.F. a chemat în judecată pârâţii Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, solicitând să se acorde diferenţa de salariu în sumă de 82.370.974 lei, ce i se cuvine în baza deciziei nr. 3114 din 12 octombrie 2001, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, în dosarul nr. 4129/2001.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin hotărâre judecătorească s-a anulat Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 1643 din 2 decembrie 1999, prin care a fost eliberat din funcţia de director al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie Alimentară a judeţului Mehedinţi şi, deşi a încercat, pe cale amiabilă, să obţină diferenţa drepturilor salariale, nu a primit nici un răspuns.
Prin sentinţa nr. 145 din 8 iunie 2005, Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Craiova, motivat de faptul că acţiunea reclamantului are ca obiect plata drepturilor salariale stabilite printr-un ordin al ministrului, iar procesele şi cererile în materie de contencios administrativ, privind actele autorităţilor publice centrale, se judecă în primă instanţă de curţile de apel.
Cauza a fost înregistrată sub nr. 84/A/2005, la data de 28 iunie 2005, iar la data de 30 septembrie 2005, reclamantul a depus precizare la acţiune, prin care a solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 90.770.794 lei, reprezentând 82.370.794 lei diferenţă de salariu, la care se adaugă 8.400.00 lei, diferenţă de salariu reactualizată la data de 1 octombrie 2005. A solicitat, de asemenea, obligarea pârâţilor la plata sumei de 40.210.000 lei, reprezentând impozite şi taxe aferente sumei solicitate.
Prin sentinţa civilă nr. 445 din 27 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamantul F.F. şi a obligat pârâţii Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în solidar, la plata către reclamant, a sumei de 90.770.794 lei, diferenţă de salariu pe perioada 1 decembrie 1999 - 21 octombrie 2005.
A respins capătul de cerere privind impozite şi taxe legale.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr. 3114 din 12 octombrie 2001 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, s-a anulat Ordinul ministrului agriculturii nr. 1643 din 2 decembrie 1999, stabilindu-se că trecerea din funcţia de director, în funcţia de şef de serviciu, este o modificare unilaterală a contractului de muncă. În urma acestei decizii, prin adeverinţa nr. 8703 din 18 martie 2005 s-a stabilit diferenţa de salariu în perioada decembrie 1999 - 1 octombrie 2005, la care s-a aplicat şi indicele de inflaţie.
Faţă de această situaţie, Curtea de Apel Craiova a constatat culpa pârâtelor în neachitarea drepturilor salariale restante la care reclamantul era îndreptăţit, admiţând acest capăt de cerere.
Privitor la soluţia de respingere a capătului de cerere privind impozite şi taxe legale, în sumă de 40.210.000 lei, instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu a precizat ce reprezintă aceste daune, temeiul legal al acordării acestora şi nici nu au fost dovedite probe.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, în termen legal, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În recursul său, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, susţin, în esenţă, că în mod eronat a fost obligată să-i plătească reclamantului, în solidar cu Ministerul Agriculturii, suma de bani solicitată, întrucât aprobarea statului de funcţii şi a ştatului de salarii se face de minister, dovedind cu probe demersuri concrete făcute către minister, pentru punerea în aplicare a sentinţei civile.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în recursul său, susţine că Decizia nr. 3114 din 12 octombrie 2001, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, este executorie de drept, neimpunându-se învestirea acesteia cu formulă executorie.
Pe de altă parte, în cauză operează prescripţia extinctivă, ca mijloc de stingere a dreptului la acţiune, prin neexercitarea acestui drept în termenul de 3 ani.
Referitor la recursul declarat de minister, se constată că acesta este nefondat.
Prin Decizia nr. 8114 din 12 octombrie 2001, a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ, s-a admis recursul formulat de F.F. împotriva sentinţei civile nr. 315 din 15 iunie 2000, a Curţii de Apel Craiova, s-a casat sentinţa atacată şi a fost anulat Ordinul ministrului agriculturii nr. 1643 din 2 decembrie 1999, admiţându-se, astfel, acordarea tuturor drepturilor de care reclamantul a fost lipsit prin emiterea acestui act.
Deşi reclamantul a formulat mai multe cereri, pentru a putea să reintre în drepturi, Ministerul Agriculturii nu i-a dat nici un răspuns. Prin adeverinţa nr. 8703/2005 s-a stabilit diferenţa de salariu în perioada decembrie 1999 - februarie 2005, la care s-a aplicat indicele de inflaţie. Întrucât s-a făcut dovada culpei ministerului pentru neachitarea drepturilor salariale cuvenite reclamantului, în mod temeinic şi legal instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului faţă de acest pârât. În ce priveşte, însă, obligarea în solidar cu ministerul, şi a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, aceasta nu se justifică.
În baza hotărârii amintite, Ministerul Agriculturii era obligat să-l reîncadreze pe post, pe reclamant şi să-i plătească drepturile salariale, întrucât a emis ordinul anulat de instanţă şi în calitate de ordonator principal de credit urma să dispună măsurile hotărâte de instanţă.
Cu privire la susţinerea referitoare la prescripţia dreptului, la acţiune, nu poate fi reţinută, întrucât acţiunea în cauza de faţă a fost înregistrată la 25 aprilie 2005, însă la 5 iunie 2005, Curtea de Apel Craiova a dispus executarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie, întrerupând prescripţia.
Având în vedere cele mai sus expuse, se va admite recursul declarat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, se va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii faţă de această pârâtă şi se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de minister.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, împotriva sentinţei civile nr. 445 din 27 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea faţă de pârâta Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi.
Respinge recursul declarat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împotriva aceleiaşi sentinţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1835/2006. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1839/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|