ICCJ. Decizia nr. 1877/2006. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1877/2006
Dosar nr. 1138/1/2006
Şedinţa publică din 24 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea, înregistrată la 6 decembrie 2005, la Curtea de Apel Craiova, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 460 din 3 noiembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 616/2005.
În motivarea recursului s-a susţinut de contestatoare, că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute art. 184 alin. (1) din OG nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, respectiv organul care a efectuat activitatea de control, a sesizat organele în drept, cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedura administrativă.
Prin întâmpinarea depusă la 19 ianuarie 2006, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, intimata-reclamanta SC P. SRL Craiova a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului declarat, susţinând că recurenţii nu au făcut dovada sesizării organelor de urmărire penală şi nici că este dovedită influenţarea hotărâtoare pe care ar avea-o o soluţie pronunţată de organele de cercetare penală, asupra soluţionării contestaţiei formulată de SC P. SRL Craiova, în condiţiile Codului de procedură fiscală.
A mai susţinut intimata, că în cauză nu s-a făcut dovada dispunerii urmării penale, simpla sesizare penală (dacă ar fi fostă făcută), neputând constitui temei pentru aplicarea art. 183 alin. (1) lit. a) C. proCod Fiscal
S-a mai precizat de intimată, că prin rezoluţia nr. 195 D/P/2005 din 5 aprilie 2006 a Ministerului Public - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate, Organizare şi Terorism - Biroul Teritorial Dolj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de D.M., administrator al SC P. SRL Craiova, pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi de fals intelectual.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin sentinţa nr. 460 din 3 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamanta SC P. SRL, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj şi Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
S-a anulat Decizia nr. 144 din 28 iulie 2005, emisă de Ministerul Finanţelor Publice, în privinţa pct. 1 şi s-a obligat pârâtul, să soluţioneze contestaţia pe fond privind accize, T.V.A., precum şi majorări şi penalităţi de întârziere aferente.
Totodată, s-a respins cererea de suspendare a executării actelor fiscale contestate.
Instanţa de fond a reţinut că prin cerere de chemare în judecată, intimata-reclamanta SC P. SRL Craiova a chemat în judecată pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj, solicitând anularea procesului-verbal F.N. din 31 martie 2005 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. 2003 din 31 martie 2005 a Serviciului de Conformitate Fiscală Dolj, a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare nr. 2003 din 31 martie 2005 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Dolj.
S-a mai solicitat anularea deciziei nr. 144 din 28 iulie 2005, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de reclamantă, pe cale administrativă. Ulterior, intimata a formulat şi cerere de suspendare a executării actelor administraţiei fiscale.
Instanţa de fond a reţinut că împotriva celor două acte fiscale (Raportul de inspecţie fiscală şi Decizia de impunere privind obligaţiile fiscale), intimata-reclamantă a formulat contestaţie, iar prin Decizia nr. 144 din 28 iulie 2005, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală din cadrul Ministerul Finanţelor Publice a suspendat soluţionarea cererii, conform art. 183 din OG nr. 92/2003. Cenzurând suspendarea, s-a considerat că s-a dispus greşit de organul administrativ fiscal, măsura sus-citată.
Hotărârea atacată este legală şi temeinică, astfel încât recursul declarat în cauză urmează a fi respins.
Potrivit art. 183 alin. (1) lit. a) C. proCod Fiscal, „organul de soluţionare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluţionarea cauzei, atunci când:
a) organul care a efectuat activitatea de control, a sesizat organele de drept, cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedură administrativă".
În cauză, recurenţii nu au făcut dovada sesizării, nu au făcut dovada punerii în mişcare a acţiunii penale privind „o infracţiune a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei".
Recurenţii au menţionat în procesul declarat în cauză, că au făcut sesizare nu numai cu privire la o altă societate ce ar fi avut relaţii comerciale cu intimata, dar şi cu privire la intimata în cauză.
În cauză, s-a depus actul aflat dosarul nr. 1138/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care rezultă că Ministerul Public, prin rezoluţia nr. 195 D/P/2005 din 5 aprilie 2006, a dispus neînceperea urmării penale faţă de D.M. (administrator al societăţii intimate-reclamante), pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi fals intelectual, prevăzute şi pedepsite de art. 11 din Legea nr. 87/1994 şi art. 37 din Legea nr. 82/1991.
Deci, constatându-se că în cauză, în mod corect instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 183 alin. (1) lit. a) C. proCod Fiscal, urmează a se respinge recursurile declarate, conform art. 312 C. proc. civ., ca fiind neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, împotriva sentinţei civile nr. 460 din 3 noiembrie 2005, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1875/2006. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 1878/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
