ICCJ. Decizia nr. 2012/2006. Contencios. Alte cereri. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2012/2006
Dosar nr. 5329/1/2006
Şedinţa publică din 31 mai 2006
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la 27 martie 2006, N.D. a formulat contestaţie în anularea deciziei nr. 1980 din 25 martie 2005, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat împotriva sentinţei nr. 2013 din 26 noiembrie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti.
Contestatorul a arătat că instanţa nu a analizat cu atenţie motivele de recurs şi nu a respectat cu ocazia rejudecării, problemele dezlegate prin Decizia nr. 920 din 7 martie 2003, prin care s-a dispus casarea cu trimitere.
În drept, au fost invocate prevederile art. 317 pct. 2 şi ale art. 318 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea va respinge contestaţia în anulare, ca nefondată, neregăsindu-se nici unul din cazurile indicate în cerere.
Astfel, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru încălcarea dispoziţiilor de ordine publică, referitoare la competenţă, dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea recursului [art. 317 alin. (2)] ori, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare (art. 318 C. proc. civ.).
Niciunul dintre cazurile de contestaţie în anulare menţionate nu se regăseşte în prezenta cauză, instanţa de recurs analizând motivele de recurs invocate privind contravaloarea lipsei de folosinţă şi constatându-le neîntemeiate.
Pe de altă parte, nu s-a invocat de către contestator şi nu s-a demonstrat că soluţia adoptată de instanţa de recurs este rezultatul unei greşeli materiale, cu atât mai puţin încălcarea dispoziţiilor legale în materie de competenţă.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de D.N. împotriva deciziei nr. 1980 din 25 martie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 183/2006. Contencios. Excepţie de... | ICCJ. Decizia nr. 2035/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
