ICCJ. Decizia nr. 2467/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2467/2006
Dosar nr. 2929/1/2006
Şedinţa publică din 28 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamantul S.G. a solicitat anularea hotărârii nr. 8272 din 30 ianuarie 2004, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că părinţii săi au fost refugiaţi din satul Călăţea, în zona Beiuşului, în iulie 1942 şi că el s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi.
Prin sentinţa civilă nr. 288/CA - PI din 19 aprilie 2004, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamantul S.G.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că din certificatul de naştere rezultă că reclamantul s-a născut la Călăţea, localitate de domiciliu, şi care a fost cedată Ungariei şi în această localitate a fost înregistrată naşterea acestuia, la 25 ianuarie 1944.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs, S.G. care a motivat, în esenţă, că părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze, din motive etnice, la 15 iulie 1942, în pădurile din zona Beiuşului, de unde s-au întors în septembrie 1945 şi că el s-a născut în partea românească a satului Călăţea.
Recursul este întemeiat.
Din declaraţia martorului depusă la dosar rezultă că familia reclamantului a fost strămutată din localitatea Călăţea, judeţul Bihor, în zona Beiuş, judeţul Bihor, pe perioada iulie 1942 - septembrie 1945.
Reclamantul s-a născut la data de 25 ianuarie 1944, în partea românească a localităţii Călăţea şi a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile ale refugierii, ca şi familia sa.
Exercitarea drepturilor şi îndatoririlor părinţilor faţă de minori impune, pe lângă existenţa, de regulă, a unui domiciliu comun, şi asigurarea nemijlocită de către părinţi, a unor alte cerinţe, cu privire la obligaţia de întreţinere, de îngrijire, de dezvoltare şi de educaţie.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate, în dispoziţiile normative menţionate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că, atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, de persoanele persecutate de regimurile respective, din motive etnice, în perioada arătată.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ce de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoane persecutate trebuie înţeles atât persoanele care au suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit, astfel, toate consecinţele nefavorabile care au decurs din această situaţie.
În cauză, este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost refugiaţi din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a refugiului.
Faţă de considerentele prezentate, recursul declarat în cauză urmează să fie admis, casată sentinţa atacată şi pe fond, admisă acţiunea formulată de S.G. Va fi anulată hotărârea nr. 8272 din 30 ianuarie 2004, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi obligată pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pe perioada 25 ianuarie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 decembrie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.G. împotriva sentinţei civile nr. 288/CA - PI din 19 aprilie 2004 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, admite acţiunea.
Anulează hotărârea nr. 8272 din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi obligă pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pe perioada 25 ianuarie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 decembrie 2003.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2464/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2468/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
