ICCJ. Decizia nr. 2459/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2459/2006
Dosar nr. 2481/1/2006
Şedinţa publică din 28 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Braşov, reclamantul J.N. a chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, solicitând anularea hotărârii nr. 4314 din 12 septembrie 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de refugiat, conform Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada 1 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a fost nevoit să se refugieze, împreună cu familia sa, din motive etnice, din localitatea de domiciliu, Braşov, în localitatea Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, de unde s-au reîntors în august 1945.
Prin sentinţa civilă nr. 157/F din 6 decembrie 2006, Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de J.N. şi a anulat hotărârea nr. 4314 din 12 septembrie 2005, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov. A obligat pârâta, să-i emită reclamantului, o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască calitatea de refugiat pentru perioada 1 septembrie 1943 / 27 august 1944, cu acordarea drepturilor băneşti cuvenite, începând cu data de 1 iunie 2005.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a făcut dovada că, împreună cu familia sa, a fost nevoit să se refugieze din localitatea Braşov, în localitatea Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, datorită presiunilor, ameninţărilor şi persecuţiilor exercitate asupra familiei sale, de către autorităţile locale.
Împotriva sentinţei sus menţionate a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Braşov, care a motivat în esenţă, că reclamantul nu a putut face dovada persecuţiei etnice, cu acte oficiale.
Recursul este nefondat.
Din probele administrate în cauză, s-a demonstrat că reclamantul şi familia sa au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea Braşov, în localitatea Sfântul Gheorghe, datorită presiunilor şi ameninţărilor exercitate asupra familiei sale, de către autorităţile locale.
În ceea ce priveşte perioada refugiului, instanţa a avut în vedere înscrisul eliberat de autoritatea locală a Raionului Sfântu Gheorghe, adeverinţa nr. 6193/I/1996, din care rezultă că tatăl reclamantului, J.I., era frizer - maiestru şi a fost angajat la patronul S.A., în calitate de frizer calfă între 1 septembrie 1943 - 27 august 1944.
Faţă de considerentele expuse, recursul declarat se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 157/F din 6 decembrie2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2456/2006. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2464/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
