ICCJ. Decizia nr. 2806/2006. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la data de 1 august 2005, reclamanta T.L., în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii Botoșani și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, a solicitat ca instanța să dispună ca evaluarea performanțelor individuale pentru anul 2004 să se facă în conformitate cu H.G. nr. 150/1999, cu decizia nr. 2998 din 16 octombrie 2002 a Curții de Apel Suceava, secția civilă și cu sentința civilă nr. 185 din 29 mai 2002 a Tribunalului Botoșani, iar pârâtele să fie obligate să respecte aceste hotărâri.
Prin sentința civilă nr. 365/2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Instanța a reținut că evaluarea performanțelor reclamantei, care nu este funcționar public, s-a făcut în mod corect, în conformitate cu H.G. nr. 749/1998, potrivit sentinței civile nr. 227/2004 a Curții de Apel Suceava, irevocabilă prin decizia nr. 1905/2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție. în ce privește al doilea capăt de cerere, curtea de apel a apreciat că nu sunt întrunite cerințele art. 1 din Legea nr. 554/2004.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen, reclamanta.
în motivarea recursului s-a arătat că pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani nu a respectat decizia nr. 2998 din 16 octombrie 2002 a Curții de Apel Suceava, secția civilă și sentința civilă nr. 185 din 29 mai 2002 a Tribunalului Botoșani, secția conflicte de muncă, sentință învestită cu formulă executorie, prin care pârâta era obligată să evalueze performanțele profesionale ale reclamantei, conform H.G. nr. 150/1999; că punctajul stabilit de pârâtă este nelegal, deoarece fișa de evaluare nu a fost completată de reclamantă, la rubrica "autoevaluare", întrucât formulase cerere de revizuire a deciziei nr. 1905/2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție; că activitatea sa trebuie evaluată conform H.G. nr. 150/1999, întrucât este autorizată prin autorizația de liberă practică nr. 71024/1999, să lucreze în cabinete medicale din sistemul public; că instanța nu s-a pronunțat asupra probei din care rezultă că fiind medic, activitatea reclamantei trebuie să fie evaluată conform H.G. nr. 150/1999; că instanța a pronunțat o sentință incompletă care nu poate fi pusă în executare.
Verificând cauza, în funcție de motivarea recursului în lumina dispozițiile art. 3041C. proc. civ., Curtea a constatat că recursul nu este fondat.
Obiectul acțiunii reclamantei se referă la contestarea evaluării performanțelor profesionale individuale ale petentei, efectuată la data de 25 mai 2005, în baza H.G. nr. 749/1998.
Recurenta-reclamantă a apreciat că evaluarea trebuia efectuată în baza H.G. nr. 150/1999, astfel cum se prevede în decizia nr. 1998/2002 a Curții de Apel Suceava, secția civilă și în sentința nr. 185/2002 a Tribunalului Botoșani, secția litigii de muncă, sentință învestită cu formulă executorie.
Curtea a apreciat că cererea reclamantei nu poate forma obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, întrucât în cauză nu există raporturi de drept administrativ, petenta nefiind funcționar public.
Recurenta este angajată ca medic primar expert asigurări sociale la Cabinetul nr. 1 Botoșani din cadrul Casei Județene de Pensii Botoșani; face parte din personalul contractual angajat al Casei de Pensii Botoșani, astfel încât între aceasta și Casa Județeană de Pensii Botoșani nu există raporturi de natură administrativă, ci raporturi de natură contractuală, de dreptul muncii și ca atare, nu este aplicabilă Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Autorizația de liberă practică invocată de recurentă dă naștere la raporturi de drept administrativ între aceasta și Direcția de Sănătate Publică a județului Botoșani, dar nu determină soluționarea acțiunii pe calea contenciosului administrativ, neavând legătură cu obiectul cererii.
Cât privește solicitarea ca pârâtele să fie obligate să respecte hotărârile pronunțate de instanțele care au soluționat un litigiu de muncă (sentința nr. 185/2002 a Tribunalului Botoșani, secția litigii de muncă, irevocabilă prin decizia nr. 2998/2002 a Curții de Apel Suceava, secția civilă), Curtea a constatat că nici această cerere nu poate fi soluționată de instanța de contencios administrativ, fiind vorba de executarea unei hotărâri a instanței civile, de drept comun.
Pentru aceste considerente, care suplinesc motivarea sentinței, recursul reclamantei a fost respins ca nefondat.
Referitor la excepția invocată de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, privind lipsa calității procesuale pasive, Curtea nu s-a putut pronunța asupra ei, întrucât această pârâtă nu a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 365/2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
← ICCJ. Decizia nr. 2813/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2808/2006. Contencios → |
---|