ICCJ. Decizia nr. 3439/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3439/2006
Dosar nr. 5974/1/2006
Şedinţa publică din 17 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 35 din 6 martie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în dosarul nr. 64/2006, a fost admisă cererea reclamantei Asociaţia V.P.S. din judeţul Iaşi, în contradictoriu cu pârâţii I.B. şi Ministerul Justiţiei.
A fost anulată dovada de disponibilitate a denumirii Asociaţia J.V.P.S. Iaşi, emisă la 24 iulie 2003, de către Ministerul Justiţiei, la cererea lui I.B.
Au fost obligaţi pârâţii să nu mai folosească, în nici o împrejurare şi sub nici un motiv, denumirea mai sus-menţionată.
Au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 345.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că reclamanta funcţionează în prezent legal, că ea are chiar denumirea a cărei dovadă de disponibilitate a solicitat-o pârâtul I.B. şi că, în aceste condiţii, actul emis de Ministerul Justiţiei nu mai poate coexista, întrucât există o persoană juridică legal înregistrată care are această denumire.
A considerat instanţa că dreptul la denumire face parte din elementele ce caracterizează şi individualizează persoanele juridice, fiind protejat de lege.
Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen recursul de faţă, pârâtul Ministerul Justiţiei, cererea fiind legal timbrată.
În motivarea cererii, recurenta arată, în esenţă, că a eliberat dovada de disponibilitate a denumirii, pe baza înregistrărilor existente la acea dată în evidenţa Ministerului Justiţiei, la o dată la care (21 iulie 2003) acea denumire nu fusese legal însuşită de către reclamantă, încheierea de înscriere a ei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor nefiind încă irevocabilă, conform art. 12 alin. (1) din OG nr. 26/2000.
Recursul se fondează.
Denumirea în discuţie în cauză fusese rezervată de către reclamantă, încă de la 7 iulie 2000, dar aceasta se făcuse pe durată limitată.
La 21 iulie 2003, când s-a emis dovada la cererea pârâtului I.B., prima rezervare expirase deja.
Asociaţia reclamantă a fost înregistrată în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, căpătând, astfel, personalitate juridică, abia la 8 noiembrie 2003.
Dar recurenta a emis dovada pe baza unei verificări riguroase şi corecte, anterioară datei sus-menţionate. La 21 iulie 2003 expirase şi prima rezervare, făcută de reclamantă în anul 2000.
Aşa fiind, se constată că recurenta a emis actul în exercitarea legală a atribuţiei sale prevăzute de art. 7 alin. (2) lit. d) din OG nr. 26/2000, anularea dispusă de prima instanţă fiind nelegală.
Ea este însă şi inutilă. Dovada de disponibilitate emisă de recurentă, la cererea pârâtului I.B., era valabilă doar până la 21 octombrie 2003, astfel încât, la 8 noiembrie 2003, când reclamanta s-a înregistrat ca persoană juridică, rezervarea pârâtului expirase deja.
Ca urmare, constatarea primei instanţe, privind coexistenţa actului cu denumirea legală a reclamantei, este inexactă şi nu se poate reţine prejudicierea acesteia din urmă, printr-o rezervare de denumire care încetase, aşadar inexistentă.
Pe cale de consecinţă, nu există o culpă a recurentei în emiterea actului şi nici culpa procesuală reţinută în sarcina sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 35/CA din 6 martie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată şi în fond, respinge cererea formulată de Asociaţia V.P.S. din judeţul Iaşi, ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 3438/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3440/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|