ICCJ. Decizia nr. 3572/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3572/2006
Dosar nr. 597/33/2006
Şedinţa publică din 24 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, reclamanta M.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 18587 din 29 august 2005 şi în consecinţă, obligarea acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pe perioada 17 septembrie - 6 martie 1945, cu începere de la 1 august 2005, fiind născută la 17 septembrie 1943, în perioada de refugiu a părinţilor săi.
În susţinerea acţiunii, reclamanta a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă, declaraţiile autentificate ale unor martori care atestă că în perioada ocupaţiei hortiste a Ardealului de Nord, din motive de persecuţie etnică, părinţii acesteia s-au refugiat în zona neocupată a ţării, în comuna Moldoveneşti, judeţul Cluj, părăsind localitatea de domiciliu, satul Câţcău, comuna Câţcău, judeţul Cluj, comună în care aceasta s-a născut.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 137 din 8 martie 2006, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 18587 din 29 august 2005, emisă de pârâtă şi a obligat-o să-i recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată, pentru perioada 17 septembrie 1943 - 6 martie 1945 şi, totodată, să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de Legea 189/2000, începând cu data de 1 august 2005.
Pentru a adopta această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a dovedit prin probele administrate, respectiv acte de stare civilă, declaraţii notariale ale unor martori, precum şi declaraţia martorului audiat în faţa instanţei, că s-a născut în localitatea în care părinţii săi au fost refugiaţi în comuna Moldoveneşti, judeţul Cluj.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs, pârâta, Casa Judeţeană de Pensii Cluj, considerând-o nelegală şi netemeinică, arătând că în mod greşit s-a stabilit calitatea de refugiată a reclamantei, aceasta fiind născută la 17 septembrie 1943, în localitatea Moldoveneşti, localitate care aparţinea Statului Român, deci intimata nu a putut suferii persecuţii din motive etnice, deoarece nu şi-a schimbat domiciliu.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face nici o diferenţiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu.
Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada şi este de necontestat faptul că reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta, începând cu data naşterii sale 17 septembrie 1943, a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, implicit, s-au răsfrânt şi asupra sa.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 137 din 8 martie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3569/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3573/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
