ICCJ. Decizia nr. 370/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 370/2006
Dosar nr. 2772/2005
nr. 11472/1/2005
Şedinţa publică din 2 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul M.P. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 14465/1083 din 21 februarie 2005, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că părinţii săi au fost evacuaţi din localitatea Baladgea, judeţul Caliacra şi cazaţi în oraşul Piatra-Neamţ, făcând obiectul schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940. A mai arătat că în luna aprilie 1944, când familia sa a fost strămutată în comuna Stăneşti, judeţul Giurgiu, reclamantul avea vârsta de 3 ani şi 8 luni.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1018 din 27 mai 2005, a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea hotărârii nr. 14465/1083 din 21 februarie 2005, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000. Totodată, a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar a Legii nr. 189/2000, pentru perioada 15 august 1941 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că pârâta a dat o interpretare greşită dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, întrucât, deşi din declaraţiile notariale rezultă că părinţii reclamantului au făcut obiectul schimbului de populaţie, totuşi apreciază că reclamantul nu a făcut obiectul persecuţiei.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, susţinând, în esenţă, că prin obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri, s-au încălcat cele menţionate în adresa nr. 3423 din 26 septembrie 2002, a Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, „beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada menţionată (septembrie 1940 - martie 1945), a avut de suferit persecuţii din motive etnice. În această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate sau refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral".
Având în vedere că finalitatea Legii nr. 189/2000 este tocmai acordarea de reparaţii, persoanelor care au suferit persecuţii din motive etnice, nu se poate susţine că ar fi exceptate de la beneficiul acestui act normativ, persoanele născute în refugiu, care au suportat alături de părinţi, consecinţele strămutării, fiind private de folosinţa locuinţei şi a bunurilor din localitatea de domiciliu.
În cauză, reclamantul născându-se la data de 15 august 1941, în oraşul Piatra-Neamţ, după 12 luni de la strămutarea părinţilor săi din Bulgaria, este evident faptul că acesta se încadrează în dispoziţiile Legii nr. 189/2000, nefiind necesar pentru aceasta, ca naşterea să fie anterioară efectivei strămutări a familie sale.
De altfel, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, efectele schimbului de populaţie şi privaţiunile la care au fost supuşi părinţii săi, s-au răsfrânt şi asupra reclamantului şi în general, a tuturor copiilor născuţi în această perioadă.
Faţă de cele ce preced, se constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, astfel că recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1018 din 27 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 37/2006. Contencios. Anulare decizie... | ICCJ. Decizia nr. 371/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|