ICCJ. Decizia nr. 587/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 587/2006
Dosar nr. 4153/2005
nr. 30703/1/2005
Şedinţa publică din 21 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la data de 26 august 2005, reclamantul M.D.M. a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea Naţională a Vămilor, anularea parţială a Ordinului nr. 75 din 26 ianuarie 2005, emis de pârâtă, repunerea sa în funcţia anterioară emiterii ordinului şi acordarea salariului stabilit potrivit Legii nr. 161/2003, precum şi obligarea pârâtei la restituirea diferenţei salariale.
Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa civilă nr. 728 din 8 noiembrie 2005, a admis acţiunea, a anulat ordinul contestat şi a dispus reîncadrarea reclamantului în funcţia de inspector principal, cu salariul corespunzător funcţiei, conform deciziei nr. 1163 din 15 iulie 2003, emisă de pârâtă, a obligat pârâta să opereze cuvenitele menţiuni în statutul de funcţii şi de personal şi, de asemenea, să plătească reclamantului, diferenţele salariale solicitate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a fost încadrat în funcţia publică de inspector principal, prin Decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, emisă în conformitate cu Legea nr. 161/2003, ale cărei dispoziţii reglementau reîncadrarea funcţionarilor publici, prin trecerea la un sistem unitar de funcţii, bazat pe anumite criterii de evaluare şi punctaj.
A mai reţinut instanţa că OUG nr. 92/2004, în aplicarea căreia s-a emis ordinul contestat, nu conţine criterii de evaluare în baza cărora să se procedeze la o nouă reîncadrare a funcţionarilor, astfel că, în mod greşit, pârâta a procedat la reîncadrarea reclamantului, invocând dispoziţiile art. 6 din ordonanţa menţionată. Tot greşit au fost aplicate şi dispoziţiile art. 45 lit. c) din acest act normativ, întrucât acesta se referă la abrogarea, odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei, a prevederilor referitoare la salarizarea funcţionarilor publici, nu şi a celor privitoare la reîncadrarea acestora.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., apreciind că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu greşita aplicare a legii, respectiv OUG nr. 92/2004.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin OUG nr. 92/2004 au fost reglementate drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, pentru anul 2005 şi s-a dispus reîncadrarea acestora, în grade profesionale şi trepte de salarizare în raport cu salarizarea pe care o aveau potrivit OUG nr. 82/2004.
Astfel, funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit OUG nr. 82/2004, la categoria A, B, sau C, clasa III, grad 1, situaţie în care se află şi reclamantul, au fost reîncadraţi în gradul profesional „asistent", beneficiind de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, în Anexele nr. I - IV.
Pe cale de consecinţă, Ordinul nr. 75 din 20 ianuarie 2005, prin care s-a dispus reîncadrarea în salarizare a reclamantului, a fost emis în aplicarea şi cu respectarea dispoziţiilor legale cuprinse în art. 6 din OUG nr. 92/2004.
În acest sens, Curtea Constituţională, soluţionând excepţiile de nelegalitate invocate, cu privire la art. 6 din actul normativ în discuţie, a precizat că încadrarea, prin lege, a funcţionarilor publici în categorii, clase şi grade profesionale, precum şi salarizarea în funcţie de această încadrare, nu echivalează drepturi fundamentale ce nu pot fi modificate, tot prin lege, aşa cum este cazul O.U.G nr. 92/2004 şi nici nu reprezintă cu o retrogradare.
Faţă de aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 312 şi 314 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în cauză şi va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 728 din 8 noiembrie 2005, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea formulată de reclamantul M.D.M.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 585/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 588/2006. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
