ICCJ. Decizia nr. 681/2006. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 681/2006
Dosar nr. 2563/2005
nr. 10634/1/2005
Şedinţa publică din 28 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 26 aprilie 2005, reclamanta R.N.P. R., prin Direcţia Silvică Piteşti, a solicitat în contradictoriu cu SC P. SA şi Ministerul Transporturilor şi Turismului, să se constate nulitatea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.08 nr. 0157, emis la data de 25 august 1993, de pârâta II, în favoarea pârâtei I, pentru suprafaţa de 10632,27 mp aflată în administrarea Ocolului Silvic Vidraru.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 42/F/C din 30 mai 2005, a admis excepţia de tardivitate a acţiunii, invocată de pârâta SC P. SA, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei şi a respins acţiunea formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a solicitat tardiv anularea actului administrativ în discuţie, depăşind termenul prevăzut de art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost calculat în raport cu data înscrierii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, în Registrul de transcripţiuni, moment la care acesta a devenit opozabil terţilor.
A mai reţinut instanţa şi depăşirea termenului prevăzut în art. 7 din aceiaşi lege, referitor la obligativitatea celui vătămat de a se adresa autorităţii publice emitente a actului, în speţă Ministerul Transporturilor şi Turismului, pentru revocarea lui, termen calculat, de asemenea, în raport cu data transcrierii acestuia în Registrul de transcripţiuni.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta R.N.P. R., invocând nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 8 şi 9 şi susţinând că atât procedura prealabilă, cât şi sesizarea instanţei, s-au făcut în termenul de 6 luni prevăzut de Legea nr. 554/2004, calculat de la data când a luat cunoştinţă de existenţa certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea pârâtei SC P. SA, respectiv 9 februarie 2005, când acesta le-a fost comunicat.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, persoana vătămată într-un drept sau în interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, înainte de a se adresa instanţei, trebuie să ceară revocarea acestuia, autorităţi emitente, în termen de 30 de zile de la comunicare, iar în cazul în care actul a fost adresat altei persoane, în termen de 6 luni de la data când a luat cunoştinţă de existenţa lui.
În ceea ce priveşte cererea adresată instanţei, aceasta se va depune în termen de 6 luni, calculată de la data comunicării răspunsului sau al expirării termenului legal de soluţionare, iar pentru motive temeinice, şi peste acest termen, dar nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 554/2004.
În speţă, se constată că fiind vorba de un certificat de atestare a dreptului de proprietate pe teren, acesta este supus publicităţii, prin Registrul de transcripţiuni, pentru opozabilitate faţă de terţi.
Cum data la care actul a devenit opozabil recurentei, este 31 ianuarie 1996, când acesta a fost înregistrat în Registrul de transcripţiuni al Judecătoriei Curtea de Argeş, astfel cum rezultă din proba cu înscrisuri administrată în cauză, în mod corect, instanţa de fond a constatat tardivitatea demersurilor recurentei, atât la organul emitent al actului, cât şi la instanţă, acestea fiind făcute începând cu anul 2005.
Mai mult decât atât, din înscrisurile aflate în dosarul cauzei, rezultă că în perioada cuprinsă între data transcrisă certificatului, respectiv 31 ianuarie 1996 şi data la care recurenta-reclamantă pretinde că a luat cunoştinţă de existenţa acestuia, 24 februarie 2005, între părţile implicate s-a purtat o asiduă corespondenţă în legătură cu actul administrativ contestat, astfel, şi din acest punct de vedere, se poate susţine că recurenta a luat cunoştinţă de existenţa actului, cu mult timp înainte de data când a făcut primele demersuri pentru retractarea, respectiv anularea lui.
Pentru aceste considerente şi constatând că nu există, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., motive de casare sau de modificare a hotărârii instanţei de fond, Curtea va respinge prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.N.P. R., prin Direcţia Silvică Piteşti, împotriva sentinţei civile nr. 42/F/C din 30 mai 2005 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 668/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 682/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
