ICCJ. Decizia nr. 1008/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1008/2007
Dosar nr.5262/42/2006
Şedinţa publică din 16 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti, reclamanta SC B.T. SRL cu sediul în Târgovişte a chemat în judecată A.R.R. – A.D., A.R.R. solicitând anularea Deciziei nr. 678 din 19 aprilie 2006 emisă de A.R.R. – A.D. pentru că este nelegală şi netemeinică şi suspendarea executării Deciziei nr. 678 din 19 aprilie 2006 emisă de A.R.R. – A.D.
Prin sentinţa nr. 196 din 4 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea reclamantei, a fost anulată Decizia nr. 678 din 19 aprilie 2006, emisă de A.R.R. –A.D. şi s-a luat act că reclamanta a renunţat la judecarea cererii de suspendare a executării Deciziei nr. 678 din 19 aprilie 2006 emisă de A.R.R. – A.D.
Pentru a pronunţa această sentinţă Instanţa de Fond a reţinut că prin Decizia nr. 678 din 19 aprilie 2006, emisă de A.R.R. – A.D., se retrage licenţa de traseu pentru servicii regulate în trafic naţional, eliberată pentru operatorul de transport SC B.T. SRL, invocându-se în considerentele deciziei nota de constatare din 29 martie 2006 întocmită de Agenţia A.R.R. Dâmboviţa, notă în baza căreia se reţine, în decizie, că s-a procedat şi la retragerea licenţei de transport a SC C.D.P.T. SRL.
Din această notă de constatare rezultă că pentru retragerea licenţei de transport a reclamantei au fost avute în vedere două aspecte:
- faptul că din verificarea registrului unic de evidenţă a plecărilor şi sosirilor, cursa de plecare din autogara la ora 5,30 nu figurează în registru şi că autovehiculul cu care se efectua cursa de 6,05 aparţine reclamantei SC B.T. SRL Târgovişte şi nu este cuprins în lista de participare a asociaţiei la licitaţia de atribuire a traseului respectiv, obligaţia de a efectua cursa revenind SC C.D.P.T. SRL.
Din probatorii rezultă că reclamanta avea licenţă de execuţie pentru traseu transport rutier de persoane, valabilă până la 30 iunie 2008 şi că a efectuat cursele pe traseul Târgovişte - Viforata, dus - întors, iar cele reţinute în nota de constatare nu pot fi imputate reclamantei, pentru că acea cursă, ce are plecare la ora 5,30, a fost efectuată de către reclamantă, iar retragerea licenţei de traseu nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 65 din Ordinul M.T.C.T. nr. 1987/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere, pentru retragerea licenţei de traseu.
Nici cea de-a doua abatere nu poate fi pusă în sarcina reclamantei şi nu poate să atragă retragerea licenţei de transport emisă reclamantei, deoarece neefectuarea cursei de către celălalt operator de transport SC C.D.P.T. SRL atrage răspunderea personală a acestui din urmă operator şi nu a reclamantei.
Reclamantei nu-i poate fi imputată neefectuarea cursei de către un alt operator de transport din cadrul asociaţiei din care face parte şi reclamanta.
Cu privire la cererea de suspendare s-a luat act că la data de 4 aprilie 2006 reclamanta a renunţat la acest capăt de cerere.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs A.R.R.
În motivele de recurs se arată că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se arată că licenţa pentru traseul Târgovişte - Viforata a fost eliberată ca urmare a atribuirii electronice din data de 3 iunie 2005, fiind atribuit asociaţiei B., asociaţie din care făcea parte reclamanta şi SC C.D.P.T. SRL, iar contractul de asociere a avut ca scop asigurarea numărului necesar de autovehicule active şi de rezerve în vederea efectuării traseului atribuit.
Pentru că asociatul reclamantei, de la alocarea traseului din 3 iunie 2005 şi până la data constatării nu a efectuat nici o cursă, nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării licenţei pentru traseu.
Intimatul - reclamant a depus la dosar concluzii scrise.
Examinând actele aflate la dosar, dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:
La Instanţa de Fond reclamanta a contestat Decizia nr. 678 din 19 aprilie 2006 emisă de A.R.R. – A.D. prin care i-a fost retrasă licenţa de traseu.
Această licenţă de traseu a fost atribuită ca urmare a participării reclamantei la atribuirea electronică din data de 3 iunie 2005.
La această şedinţă de atribuire electronică reclamanta nu a participat în nume propriu, în calitate de operator de transport ci ca membru al asociaţiei B.
Această asociaţie a fost constituită prin participarea reclamantei şi a SC C.D.P.T. SRL Bucureşti.
În urma şedinţei de licitaţie electronică, câştigătoare a traseului Târgovişte - Viforata a fost declarată asociaţia B.
Între SC B.T. SRL şi SC C.D.P.T. SRL s-a stabilit turnus-ul curselor pe acest traseu, urmând ca autobuzul aparţinând SC C.D.P.T. SRL să efectueze cursa de 05:30/06:00 - 06:05/06:35, iar celelalte curse să fie efectuate de SC B.T. SRL.
În urma verificărilor efectuate de A.R.R. s-a constatat că SC C.D.P.T. SRL nu a efectuat niciuna dintre aceste curse de la atribuirea licenţei, motiv pentru care i-a fost retrasă licenţa de traseu prin Decizia nr. 402 din 19 aprilie 2006 emisă de A.R.R. – A.I.
După cum se poate observa, prin această retragere a licenţei de traseu nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au fost avute în vedere la momentul atribuirii traseului, pentru că unuia dintre membrii asociaţiei i-a fost retrasă licenţa de traseu.
Potrivit art. 65 alin. (1) lit. g) din Ordinul nr. 1987/2005 al M.T.C.T. pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora se poate dispune retragerea licenţei de traseu când numai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării acesteia.
Se constată că hotărârea Instanţei de Fond este dată cu aplicarea greşită a legii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Nu poate fi reţinută motivarea Instanţei de Fond care susţine că nu ar fi fost încălcate de reclamantă dispoziţiile art. 65 lit. g) din Ordinul M.T.C.T. nr. 1987/2005, pentru că ea a îndeplinit condiţiile care au stat la baza eliberării licenţei de traseu şi nu-i poate fi imputată reclamantei neefectuarea cursei de către un alt operator de transport din cadrul asociaţiei, pentru că, aşa cum am arătat reclamanta nu a participat la atribuirea traseului în nume propriu ci în cadrul asociaţiei, pentru că numai în acest fel erau îndeplinite condiţiile pentru atribuirea traseului.
Dacă aprecia că deţine capacitatea tehnică şi îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru a asigura transportul pe un anumit traseu, reclamanta avea posibilitatea să participe singură, la şedinţa de atribuire şi răspundea, în nume propriu, pentru modul de efectuare al curselor.
Dar, în condiţiile în care atribuirea traseului s-a făcut unei asociaţii, membrii asociaţiei trebuie să ia toate măsurile pentru ca repartiţia curselor să fie realizată.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere al reclamantei s-ar ajunge în situaţia în care, în urma atribuirii, s-ar efectua numai cursele care au rentabilitate maximă, iar cele care duc la pierderi economice să nu mai fie efectuate.
De aceea, va fi admis recursul, va fi casată sentinţa atacată şi, pe fond respinsă acţiunea ca neîntemeiată.
Soluţia Instanţei de Fond s-a referit şi la prima abatere din nota de constatare din 29 martie 2006, dar în motivele de recurs nu se fac critici sub acest aspect.
De altfel, în Decizia nr. 678 din 19 aprilie 2006 nu se face nici o trimitere la conţinutul primei abateri a notei de constatare din 29 martie 2006.
Pentru această abatere a fost emisă o altă decizie, Decizia nr. 605 din 30 martie 2006 de către A.R.R.D. care, prin hotărâre judecătorească irevocabilă a fost anulată (sentinţa nr. 172 din 5 septembrie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, irevocabilă prin Decizia nr. 542 din 30 ianuarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A.R.R. împotriva sentinţei nr. 196 din 4 octombrie 2006, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi pe fond respinge acţiunea reclamantei SC B.T. SRL ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 807/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1025/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
