ICCJ. Decizia nr. 1105/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1105/2007
Dosar nr. 4073/36/2006
Şedinţa publică din 21 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanţa sub nr. 4073/36 din 14 august 2006, reclamanta V.G.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii nr. 5639 din 28 aprilie 2006 emisă de pârâtă şi stabilirea calităţii sale de persoană strămutată din motive etnice, potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 de aprobare a OG nr. 105/1999.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 678/ CA din 16 octombrie 2006 a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta V.G.M. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T. A anulat Hotărârea nr. 5369 din 28 aprilie 2006 emisă de pârâtă şi a constatat că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 art. 1 lit. c), în calitate de persoană strămutată din motive etnice, pentru perioada 5 octombrie 1942 – 6 martie 1945. Drepturile au fost stabilite începând cu data de 1 mai 2006.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi, în perioada prevăzută de art. 1 din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, refugiu determinat de persecuţii etnice, reclamanta suferind aceleaşi consecinţe nefavorabile ca şi familia sa, ceea ce o îndreptăţeşte să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.J.P.T., criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, reclamanta nu poate să beneficieze de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât nu era născută în anul 1940, când a avut loc schimbul de populaţie între Bulgaria şi România, nefiind nevoit să-şi schimbe domiciliul.
Examinând sentinţa în raport cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamanta s-a născut la data de 5 octombrie 1942 în comuna Izvoarele, judeţul Tulcea, din părinţii D.G. şi D.D., care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, urmare Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la 6 septembrie 1940 la Craiova.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate în actul normativ.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că, atât obiectul cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel, toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost strămutaţi din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime şi/ sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999 şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o îndemnizaţie lunară soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării, a suferit toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
În consecinţă, soluţia pronunţată de Instanţa de Fond este legală şi temeinică, iar recursul nefondat, urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P.T. împotriva sentinţei civile nr. 678/ CA din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1104/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1109/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
