ICCJ. Decizia nr. 1103/2007. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1103/2007
Dosar nr. 2674/36/2006
Şedinţa publică din 21 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 8 iunie 2006, reclamanta SC A.T. SRL Constanţa a solicitat, ca în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, să se dispună suspendarea executării procesului - verbal de control din 10 martie 2006 şi a Notei de constatare din 25 octombrie 2005 întocmite de D.R.V.C. – S.S.C.V. până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 589/ CA/ 2006 aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa.
Pârâta D.R.V.C. a depus întâmpinare şi a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii, faţă de dispoziţiile art. 185 alin. (2) din OG nr. 92/2003 republicată, arătând că soluţionarea contestaţiei depusă de reclamantă a fost suspendată în cadrul procedurii prealabile prin Decizia nr. 71 din 24 mai 2005 emisă de A.N.A.F.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 543/ CA din 3 iulie 2006 prin care a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, a admis cererea reclamantei şi în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 a dispus suspendarea executării procesului - verbal de control din 10 martie 2006 şi a notei de constatare din 25 octombrie 2005 întocmite de D.G.V.C. până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a Dosarului nr. 589/CA/2006 aflat pe rolul aceleiaşi Instanţe.
Hotărând astfel, Instanţa de Fond a considerat neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii cererii, cu motivarea că dispoziţiile art. 185 C. proCod Fiscal nu înlătură aplicarea prevederilor art. 14 - 15 din Legea nr. 554/2004, în baza cărora persoana vătămată poate cere suspendarea executării actului administrativ fiscal.
Cu privire la cererea de suspendare a executării, Instanţa de Fond a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 - 15 din Legea nr. 554/2004, atât în privinţa existenţei unui caz bine justificat, cât şi pentru necesitatea prevenirii producerii unei pagube iminente, având în vedere că reclamanta a fost obligată la o datorie vamală în sumă de 904.610 lei, cu penalităţi de întârziere în sumă de 102.220 lei.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs D.R.V.C., în numele şi pe seama A.N.V., solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică şi pe fond, respingerea cererii formulate de reclamantă.
În primul motiv de recurs, s-a susţinut că a fost greşit respinsă excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, întrucât procedura prealabilă prevăzută de C. proCod Fiscal a fost suspendată prin Decizia nr. 71 din 24 mai 2006 până la pronunţarea unei soluţii definitive în Dosarul penal nr. 22807/2005 al I.G.P.C. – S.I.F.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs a fost criticată aplicarea dispoziţiilor art. 14 - 15 din Legea nr. 554/2004, cu motivarea că Instanţa de Fond a reţinut eronat ca fiind îndeplinite condiţiile legale pentru suspendarea executării actelor administrative.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs invocate şi sub toate aspectele, conform art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:
Împotriva procesului - verbal de control din 10 martie 2006 şi a notei de constatare din 25 octombrie 2005 întocmite de D.R.V.C., reclamanta SC A.T. SRL a formulat contestaţie administrativă, conform art. 175 alin. (1) C. proCod Fiscal
Prin Decizia nr. 71 din 24 mai 2006 A.N.A.F. a suspendat soluţionarea contestaţiei până la pronunţarea unei soluţii definitive pe latura penală în Dosarul penal nr. 22807/2005.
Cum reclamanta a urmat procedura administrativă de soluţionare a contestaţiei, fără, însă ca această procedură să fie epuizată printr-o decizie asupra fondului cauzei, Instanţa de Fond a apreciat greşit că este admisibilă cererea de suspendare a executării celor două acte administrative fiscale întocmite de D.R.V.C.
Reclamanta a optat pentru procedura recursului administrativ, în cadrul căreia organul de soluţionare poate dispune şi suspendarea soluţionării contestaţiei pe perioada cercetării penale în legătură cu săvârşirea de infracţiuni a căror constatare ar avea o influenţă hotărâtoare asupra soluţiei, ceea ce reprezintă o soluţionare temporară a recursului administrativ, aşa cum este cazul Deciziei nr. 71 din 24 mai 2006 emisă de A.N.A.F.
Această decizie nu a fost contestată de reclamantă în procedura administrativă sau judiciară, astfel încât nu pot constitui obiectul unei cereri de suspendare a executării cele două acte administrative fiscale pentru care procedura specială a recursului administrativ a fost suspendată.
În consecinţă, excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare a fost întemeiat invocată de recurenta - pârâtă.
Pentru considerentele expuse, fără a se mai impune examinarea celui de-al doilea motiv de recurs, Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi pe fond, va respinge cererea de suspendare a executării formulată de SC A.T. SRL Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.R.V.C. în numele şi pe seama A.N.V. împotriva sentinţei civile nr. 543/ CA din 3 iulie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge cererea de suspendare a executării formulată de SC A.T. SRL Constanţa.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1102/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1104/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
