ICCJ. Decizia nr. 1152/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr.1152/2007

Dosar nr. 4519/33/2006

Şedinţa publică din 22 februarie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 428 din 19 octombrie 2006, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, acţiunea prin care reclamanta D.V., în contradictoriu cu pârâta C.J.P.S., solicita anularea hotărârii acesteia nr. 3684 din 2 august 2006, prin care i-a fost respinsă cererea formulată în temeiul Legii nr. 189/2000, în calitate de soţie supravieţuitoare.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta nu a făcut dovada că refugiu familiei soţului decedat a fost consecinţa unor persecuţii etnice.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta D.V., susţinând că este netemeinică şi nelegală, întrucât, cu probele administrate în cauză, a dovedit refugiul din motive etnice al soţului său decedat.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

De asemenea, în conformitate cu art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor OG nr. 105/1999, aprobate prin HG nr. 127/2002, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1 din ordonanţă se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente (alin. (1)) sau, în lipsa actelor oficiale, prin declaraţie cu martori (alin. (2)).

În speţă, la dosarul cauzei au fost depuse declaraţiile autentificate ale martorilor G.I. şi M.I. (dosar fond), ei înşişi beneficiari ai drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999 (dosar fond), care atestă că, în octombrie 1941, soţul reclamantei, D.F., împreună cu familia sa, s-a refugiat, din motive etnice, în România, în localitatea Turda, judeţul Cluj, din localitatea de domiciliu, Tusa, judeţul Sălaj, unde a revenit, ulterior, în aprilie 1945.

Cum, potrivit legii, s-a făcut dovada calităţii de refugiat a soţului intimatei-reclamante, căruia îi sunt aplicabile prevederile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, intimata-reclamantă, în calitate de soţie supravieţuitoare, beneficiază, în temeiul art. 3 din acelaşi act normativ, de drepturile compensatorii acordate de lege.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi admis iar sentinţa atacată va fi modificată, în sensul admiterii acţiunii formulate de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de D.V., împotriva sentinţei civile nr. 428 din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamanta D.V., anulează hotărârea C.J.P.S. nr. 3684 din 2 august 2006 şi obligă pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantei drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 art. 1 lit. c), pentru perioada octombrie 1941 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 aprilie 2006.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1152/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs