ICCJ. Decizia nr. 1789/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1789/2007
Dosar nr. 307/39/2006
Şedinţa publică din 27 martie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 67 din 29 martie 2006, urmare a sesizării de către Judecătoria Rădăuţi, prin sentinţa civilă nr. 3094/2005, de declinare a competenţei, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei Horodnic de Jos, în contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P., fostă A.S.A.P.A.R.D. Bucureşti, prin care solicita obligarea pârâtei la plata sumei de 1.131.100.306 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea de şantier, foloase nerealizate pentru organizare de şantier, taxe I.S.C., dobândă achitată la B.C.R., precum şi foloase nerealizate, sumă derivând din executarea contractului cadru de finanţare din 19 februarie 2003 încheiat de reclamantă cu pârâta.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a admis excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile, reţinând, în esenţă, că reclamanta nu a respectat prevederile art. 7 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 554/2004 şi art. 7201 C. proc. civ., referitoare la procedura concilierii directe, adresele din 9 februarie 2006 şi, respectiv, din 23 februarie 2005 înaintate pârâtei nefăcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de dispoziţiile legale menţionate.
Împotriva acestei soluţii, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul Consiliul Local al comunei Horodnic de Jos, invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
În esenţă, prin motivele de recurs dezvoltate, recurentul – reclamant a arătat că instanţa de fond în mod greşit a apreciat în cauză, că adresele nu pot fi considerate ca făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de art. 7201 C. proc. civ. În ciuda faptului că nici unul din aceste înscrisuri nu poartă denumirea de plângere şi chiar dacă urmare a respectivelor demersuri nu s-a mai încheiat, formal, un proces-verbal de conciliere, recurentul susţine că din conţinutul lor rezultă fără dubiu încercările de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului, după cum o demonstrează de altfel şi corespondenţa ce a urmat şi poziţia intimatei pârâte.
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport de prevederile legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ. şi prin prisma criticilor recurentului-reclamant, Înalta Curte apreciază ca recursul de faţă este fondat astfel că va fi admis cu consecinţa casării sentinţei atacate şi a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru considerentele în continuare arătate.
Incontestabil, contractul cadru încheiat de părţi la data de 19 februarie 2003 din care derivă pretenţiile băneşti ce formează obiectul acţiunii de faţă are natură administrativă.
Aşa fiind potrivit art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă ce urmează a fi îndeplinită îmbracă forma concilierii în cazul litigiilor comerciale, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7201 C. proc. civ.
Potrivit acestui din urmă text legal, în materie comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul trebuie să încerce soluţionarea litigiului prin concilierea directă cu cealaltă parte. În acest scop, reclamantul trebuie să convoace partea adversă, comunicându-i pretenţiile sale şi temeiul legal precum şi actele pe care se întemeiază acestea, urmând ca rezultatul concilierii să fie consemnat într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce şi a punctelor de vedere ale părţilor referitoare la obiectul litigiului.
Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că prin corespondenţele trimise pârâtei – intimate anterior datei de introducere a acţiunii în contencios administrativ, respectiv prin adresele din 8 februarie 2005 (dosar nr. 83/2006) şi 23 februarie 2005, la care se adaugă şi răspunsurile primite, recurenta-reclamantă a îndeplinit procedura prealabilă a concilierii, în spiritul prevederilor art. 7201 C. proc. civ.
Astfel deşi este adevărat că strict formal, adresele în cauză nu îndeplinesc chiar toate condiţiile prevăzute de art. 7201 C. proc. civ., lipsind în primul rând invitaţia formală, expresă, la conciliere, Înalta Curte apreciază că se impune interpretarea logică, şi realistă a prevederilor art. 7201 C. proc. civ. tocmai pentru ca acestea să-şi atingă scopul avut în vedere de legiuitor şi fără a împiedica nejustificat părţile în realizarea drepturilor lor.
Din această perspectivă Înalta Curte, examinând înscrisurile sus menţionate împreună cu răspunsurile transmise de intimata-pârâtă, reţine că finalitatea şi sensul urmărit de legiuitor prin această prevedere, a fost pe deplin atins, pe de o parte pentru că rezultă fără echivoc încercarea reclamantului – recurent de soluţionare pe cale amiabilă litigiului apărut, iar pe de altă parte, comunicarea către intimata-pârâtă a pretenţiilor băneşti formulate ca şi a temeiului legal al acestora.
La rândul său, intimata – pârâtă şi-a exprimat poziţia şi punctul de vedere faţă de pretenţiile reclamantului-recurent, prin adresele de răspuns, depuse la dosar.
În aceste condiţii, reţinând şi demersurile ulterioare ale părţilor, Înalta Curte apreciază că ar fi excesiv de formală şi în afara scopului urmărit de legiuitor interpretarea în sensul că în cauză nu s-a realizat încercarea de conciliere prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., pentru a se putea promova acţiunea de faţă.
Drept urmare, apreciind în cauză, în raport de conţinutul actelor mai sus analizate, că se impune respingerea excepţiei lipsei procedurii prealabile, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul de faţă, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe în vederea cercetării şi analizării fondului cererii reclamantului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Comunei Horodnic de Jos, judeţul Suceava, împotriva sentinţei nr. 67 din 29 martie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1788/2007. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1790/2007. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
