ICCJ. Decizia nr. 1881/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1881/2007
Dosar nr. 3474/44/2006
Şedinţa publică de Ia 30 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 3474/44/2006, reclamanta L.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.S., obligarea acestuia la plata sumei de 40 RON (400.000 lei vechi) reprezentând contravaloarea serviciilor medicale efectuate în C.B.F. din cadrul S.C.J.U.S.A.A. Galaţi.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a plătit tratamentul medical necesar ameliorării bolii de care suferă, deşi este beneficiara prevederilor Legii nr. 189/2000, având dreptul la asistenţă medicală gratuită.
A mai arătat că s-a adresat autorităţilor pârâte solicitând restituirea sumei de 40 RON, achitată cabinetului care a furnizat serviciile medicale, dar nu a primit răspuns favorabil.
La termenul din 19 septembrie 2006, instanţa de fond a introdus în cauză, în calitate de pârâtă, C.A.S. Galaţi.
Pârâta C.A.S. Galaţi a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive arătând că între această instituţie şi reclamantă nu există încheiată o convenţie, iar decontarea serviciilor medicale se face în limita sumei alocate pentru luna respectivă, de la buget, furnizorului de servicii.
Prin sentinţa nr. 120 din 17 octombrie 2006, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta L.A., faţă de pârâta C.A.S. Galaţi, obligând-o pe aceasta să plătească reclamantei suma de 40 RON cu titlu de daune şi a respins acţiunea fată de M.S.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a făcut dovada existenţei unui drept proteguit de lege, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, având în vedere că reclamanta, deşi beneficiază de asistenţă medicală gratuită şi-a plătit tratamentul efectuat.
A mai reţinut prima instanţă că pârâtul M.S. a răspuns tuturor solicitărilor reclamantei, astfel încât se impune respingerea acţiunii faţă de acesta.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.A.S. Galaţi întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta-pârâtă susţine, în esenţă, că ordonatorul principal de credite, C.N.A.S. stabileşte şi comunică prin filă de buget, caselor de asigurări judeţene sumele care pot fi contractate cu furnizorii de servicii medicale pentru fiecare tip de asistenţă medicală, neputându-se depăşi suma lunară aprobată. Mai arată că nu poate fi obligată la plata sumei de 40 RON, atâta vreme cât aceasta nu a ajuns în contul C.A.S., iar serviciile nu au fost prestate de această instituţie.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că, în cursul judecării fondului cauzei, pârâta C.A.S. Galaţi a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive solicitând scoaterea din cauză a acestei instituţii.
Instanţa de fond, prin sentinţa pronunţată, a admis acţiunea reclamantei, formulată în contradictoriu cu pârâta C.A.S. Galaţi, soluţionând cauza pe fond, fără ca în dispozitiv sau în considerente să se refere la excepţia invocată.
Totodată a respins acţiunea faţă de pârâtul M.S., cu motivarea că aceasta a răspuns solicitărilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii", iar alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că „excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii".
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este o excepţie de fond, dirimantă (peremptorie) invocarea ei tinzând la împiedicarea judecării pe fond a cauzei. Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile procedurale invocate mai sus, instanţa este obligată să o analizeze, înainte de cercetarea pe fond a cauzei, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat.
Din considerentele sentinţei nu rezultă nici intenţia judecătorului de a uni această excepţie cu fondul cauzei, în condiţiile art. 137 alin. (2) C. proc. civ. şi, oricum nu s-a cercetat aspectul dacă pentru judecarea excepţiei era necesară administrarea de dovezi care ţineau de soluţionarea pe fond a pricinii.
Pe de altă parte, soluţia de respingere a acţiunii faţă de M.S., sumar motivată, a fost pronunţată fără a se pune în discuţia părţilor excepţia calităţii procesuale a acestui pârât şi nu are corespondent în înscrisurile depuse la dosar, instanţa fiind datoare să-şi exercite rolul activ pentru clarificarea acestui aspect, în temeiul dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, constată că recursul este fondat, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru a se pronunţa asupra excepţiei invocate de pârâta C.A.S. Galaţi, cu suplimentarea probatoriului necesar clarificării situaţiei de fapt.
În temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (2) şi ale art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.A.S. Galaţi, împotriva sentinţei nr. 120 din 17 octombrie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1859/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1894/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
