ICCJ. Decizia nr. 1986/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1986/2007
Dosar nr. 7191/2/2006
Şedinţa publică de la 13 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 iulie 2006, reclamantul A.G. a chemat în judecată pe pârâtul C.S.M. solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa în cauză să se constate refuzul nelegal şi nejustificat al pârâtului de a soluţiona cererile sale.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a adresat pârâtului două sesizări. În prima, a susţinut că doamna judecător T.A., de la Judecătoria SIatina, în dosarul nr. 8372/2005, şi-a permis să îl ameninţe cu suspendarea cauzei în situaţia în care la termenul următor, respectiv cel din data de 14 decembrie 2005, nu se prezintă asistat de apărător. În cea de a doua, a menţionat că aceeaşi judecătoare a săvârşit abateri disciplinare grave, urmare a încălcării repetate a dispoziţiilor Legii nr. 303/2004. Reclamantul a precizat că după două luni de la sesizarea pârâtului a primit de la serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători un răspuns în care s-au negat cele semnalate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3056 din 22 noiembrie 2006, a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a arătat că, prin adresa nr. 414/IJ/546/SIJ/2006 din 8 iunie 2006, serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători din cadrul C.S.M. a răspuns la sesizările reclamantului, reţinând că acestea se referă la greşita suspendare de către judecătorul T.A.M. a judecării cauzei civile ce formează obiectul dosarului nr. 8372/2005 al Judecătoriei SIatina, în şedinţa publică din 14 decembrie 2005, şi că această măsură procedurală este supusă recursului, în condiţiile art. 2441 C. proc. civ.
Instanţa de fond a apreciat că cele sesizate de reclamant sunt nefondate, deoarece instanţa care a soluţionat dosarul nr. 8372/2005 şi-a manifestat rolul activ, conform art. 129 alin. (2) C. proc. civ., prin aducerea la cunoştinţa reclamantului a obligaţiilor care îi revin, precum şi a sancţiunilor aplicabile.
Prin urmare, în opinia curţii de apel, faptele prezentate în petiţii au fost corect analizate de către pârât, iar dispoziţiile art. 98 alin. (1) şi art. 99 lit. f), h) şi k) din Legea nr. 303/2004, invocate de reclamant, nu sunt aplicabile în speţă.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a formulat recurs, în termen legal, reclamantul A.G., care a solicitat admiterea recursului, anularea sentinţei, iar pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulat
| ← ICCJ. Decizia nr. 1978/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1987/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
