ICCJ. Decizia nr. 1988/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1988/2007
Dosar nr. 1617/32/2006
Şedinţa publică din 13 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune înregistrată la Curtea de Apel Bacău, reclamantul C.G. a solicitat anularea Hotărârii nr. 1080 din 24 iulie 2006 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău şi constatarea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000 pentru perioada 1944 – 1945.
Prin sentinţa civilă nr. 198 din 18 decembrie 2006, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.G. şi a anulat Hotărârea nr. 1080 din 24 iulie 2006 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău.
A constatat că reclamantul are calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre care să constate că perioada 20 martie 1944 – 6 martie 1945 se încadrează în dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamantul se află în situaţia prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, familia acestuia fiind refugiată pe motive etnice din localitatea de domiciliu oraşul Paşcani, în Arad.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Bacău, care a motivat că reclamantul şi familia sa s-au refugiat în primăvara anului 1944 din cauza războiului şi nu pe criterii etnice.
Recursul este nefondat.
Din probele administrate în cauză se reţine că reclamantul a fost refugiat la sfârşitul lunii martie 1944 din localitatea de domiciliu Paşcani în oraşul Arad, înainte ca trupele sovietice să ocupe oraşul Paşcani.
Este greu de crezut că în cauza, familia reclamantului ar fi plecat de bunăvoie, în timp de război, din localitatea de domiciliu în Arad.
Mai mult de atât, se reţine că prin Hotărârea nr. 16.090 din 10 iulie 2006 emisă de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, s-a constatat că sora reclamantului, I.E., are calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, acordându-i-se drepturi începând cu 1 iulie 2006 pentru perioada 20 martie 1944 – 6 martie 1945 (dosar fond).
Faţă de considerentele prezentate, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează să fie respins ca atare în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bacău, împotriva sentinţei civile nr. 198 din 18 decembrie 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1987/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1990/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
