ICCJ. Decizia nr. 2092/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2092/2007
Dosar nr.25062/3/2006
Şedinţa publică din 19 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 2 iulie 2006, înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a, sub Dosar nr. 25062/3/2006 reclamanta SC D.C.B.L.TV. SRL Focşani, în contradictoriu cu pârâtul I.G.C.T.I., a solicitat anularea Deciziei nr. 401/20337 din 15 iunie 2006, precum şi să se constate că reclamanta îndeplineşte condiţiile art. 20 din Decizia Preşedintelui I.G.C.T.I. nr. 3385 din 27 iulie 2005 şi obligarea pârâtului la emiterea autorizaţiei tehnice de funcţionare.
În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că a depus în data de 10 februarie 2006 la pârât, cererea şi documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei tehnice de funcţionare pentru mai multe localităţi din judeţul Buzău însă acesta nu i-a comunicat nici un răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 20 din Decizia I.G.C.T.I. nr. 3385 din 27 iulie 2005. Însă prin adresa din 23 aprilie 2006, i-a comunicat refuzul emiterii autorizaţiei tehnice de funcţionare motivat de faptul că în localităţile pentru care s-a solicitat emiterea autorizaţiei există un singur cap de reţea, având ca titular SC L.H.TV. SRL pentru care s-a emis autorizaţie tehnică de funcţionare.
Reclamanta a menţionat că a efectuat procedura prealabilă împotriva refuzului concretizat în răspunsul din 13 aprilie 2006, contestaţie ce a fost înregistrată în 13 aprilie 2006, la care pârâtul prin adresa din 15 iunie 2006 i-a comunicat Decizia argumentată a refuzului de eliberarea a autorizaţiei tehnice de funcţionare, pentru localităţile Siriu, Lunca Jariştei, Musceluţa, Casoca şi Colţu Pietrei, judeţ Buzău.
Invocând condiţiile pentru eliberarea autorizaţiei tehnice de funcţionare prevăzute de Decizia I.G.C.T.I. nr. 3385 din 27 iulie 2005 ca şi documentaţia depusă în susţinerea cererii înregistrată la pârât pentru obţinerea autorizaţiei tehnice de funcţionare, a arătat că nu se află în vreuna din situaţiile prevăzute de art. 22 din Decizia I.G.C.T.I. nr. 3385 din 27 iulie 2005, motiv pentru care apreciază că Decizia de respingere a cererii sale comunicată la 15 iunie 2006 este nulă.
Prin sentinţa civilă nr. 3844 din 13 septembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a, în Dosar nr. 25062/3/2006, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a tribunalului de a soluţiona pricina motivat de faptul că pârâtul I.G.C.T.I. este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale iar competenţa de soluţionare a pricinii, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. .554/2004 revine Curţii de Apel, în speţă Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, dosarul cauzei a fost înregistrat la 16 octombrie 2006.
Prin sentinţa civilă nr. 132 din 17 ianuarie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a anulat acţiunea reclamantei SC D.C.B.L.TV. SRL Focşani, ca netimbrată.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că deşi reclamanta a fost citată în mod repetat, la sediul indicat în acţiunea introductivă cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru de 4 RON, astfel cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare de la dosar, însă aceasta, potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997 nu şi-a îndeplinit obligaţia de timbrare, motiv pentru care cererea a fost sancţionată potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC D.C.B.L.TV. SRL Focşani, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivare a arătat că la primul termen de judecată va face dovada achitării taxei judiciare de timbru la Instanţa de Fond.
Recursul este nefondat.
Recurenta nu a dovedit ilegalitatea hotărârii Instanţei de Fond şi nu a depus nici un înscris în acest sens pentru a stabili împrejurarea potrivit căreia şi-ar fi îndeplinit obligaţia de timbrare dispusă de către această Instanţă.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cum reclamanta nu şi-a îndeplinit această obligaţie, în mod corect Instanţa de Fond a anulat cererea reclamantei ca netimbrată conform dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Curtea constată că recursul este nefondat şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC D.C.B.L.TV. SRL Focşani, împotriva sentinţei nr. 132 din 17 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2086/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 2095/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
