ICCJ. Decizia nr. 2101/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2101/2007
Dosar nr. 4440/39/2006
Şedinţa publică din 19 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Suceava reclamantul P.I. a solicitat, în contradictoriu cu C.J.P.S., anularea Hotărârii nr. 80 din 31 martie 2006 emisă de pârâtă, obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiat şi, totodată, să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada septembrie 1940 - martie 1945.
În susţinerea acţiunii reclamantul a depus în copie mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă şi declaraţii autentificate ale unor martori din care a rezultat că acesta, împreună cu familia s-a refugiat din localitatea Seletin, Ucraina în localitatea Ulma, judeţul Suceava, ca urmare a înaintării frontului şi a persecuţiilor ce erau exercitate împotriva populaţiei de etnie română, de către trupele sovietice.
Pentru elucidarea stării de fapt au fost audiaţi doi martori.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 264 din 4 decembrie 2006 Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a anulat Hotărârea nr. 80 din 31 martie 2006 emisă de pârâtă, a obligat-o să-i recunoască calitatea de refugiat în perioada septembrie 1940 - martie 1945 şi, totodată, să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Instanţa de Fond a reţinut, în esenţă, că reclamantul împreună cu familia s-au refugiat din satul Seletin, Ucraina în comuna Ulma, judeţul Suceava, România, de teama persecuţiilor exercitate de trupele sovietice împotriva populaţiei de etnie română.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, C.J.P.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie pe motiv că reclamantul a dovedit refugierea din U.R.S.S. în România, cu documente oficiale, iar din adresa eliberată de A.N. rezultă fără echivoc că familia reclamantului nu figurează ca refugiaţi.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre situaţiile expres prevăzute de lege.
Prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele şi/ sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor etnice.
Cum în cauză s-a făcut dovada că reclamantul împreună cu familia s-a refugiat din localitatea Seletin, Ucraina, în localitatea Ulma, judeţul Suceava, România, în perioada septembrie 1940 - martie 1945 în mod corect Instanţa de Fond a reţinut că acesta a suportat consecinţele morale şi materiale ale refugiului şi este îndreptăţit să se bucure de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P.S. împotriva sentinţei civile nr. 264 din 4 decembrie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 2099/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2103/2007. Contencios. Anulare act... → |
---|