ICCJ. Decizia nr. 2680/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2680/2007
Dosar nr.1057/64/2006
Şedinţa publică din 24 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 4 decembrie 2007, reclamantul M.H. a solicitat obligarea pârâtului M.E.C. (în prezent M.E.C.T.) să soluţioneze petiţia ce i-a fost adresată sub nr. 19004 din 6 octombrie 2006 şi 19004 bis din 17 noiembrie 2006 şi să-i plătească daune de 100 RON pe zi de întârziere de la data de 6 noiembrie 2006, până la data comunicării răspunsului solicitat, cu cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din 5 martie 2007, reclamantul a solicitat emiterea unei adrese către pârât în vederea comunicării memoriului formulat împotriva sa şi rezultatul cercetărilor efectuate ca urmare a acestui memoriu.
Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 25/ F/ CA din 12 martie 2007, a respins acţiunea.
Pentru a hotărî astfel, Instanţa a reţinut că pârâtul a răspuns petiţiilor reclamantului prin Adresa nr. 19004/19536 din 13 decembrie 2006, situaţie în care acţiunea nu este dovedită, nejustificându-se nici petitul 1 şi nici petitul cu privire la daune pentru întârziere.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul solicitând casarea hotărârii recurate şi admiterea acţiunii.
Recurentul a arătat că greşit s-a reţinut că nu a indicat semnatarii memoriului, iar motivarea că nu are acces la conţinutul acestuia este „ridicolă".
A mai susţinut recurentul că din răspunsul intimatului - pârât nu rezultă nimic cu privire la obiectul petiţiei, ceea ce echivalează cu nesoluţionarea acesteia.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa Instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Reclamantul M.H. s-a adresat Instanţei pentru a fi obligat pârâtul M.E.C. să-i răspundă la cele două petiţii prin care a solicitat să i se comunice rezultatul cercetării efectuate ca urmare a memoriului întocmit împotriva sa de 3 colegi profesori şi să-i plătească daune pentru fiecare zi de întârziere, până la comunicarea răspunsului.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că pârâtul a răspuns petiţiilor în discuţie, prin Adresa nr. 19004/19536 din 13 decembrie 2006, cum corect a reţinut Instanţa de Fond, atât cu privire la solicitarea de comunicare a rezultatului cercetărilor, cât şi cu privire la cererea de comunicare a unei copii de pe respectivul memoriu.
Faptul că reclamantul a indicat numele semnatarilor memoriului în prima petiţie adresată pârâtului, iar în sentinţa atacată se arată că acesta nu a precizat exact cine a formulat respectivul memoriu nu are vreo influenţă asupra a ceea ce corect s-a constatat în speţă şi anume că pârâtul a răspuns în termenul legal şi, în consecinţă, primul capăt de cerere este nefondat, situaţie în care nici capătul de cerere referitor la daune nu este admisibil.
Faţă de cele ce preced, sentinţa Instanţei de Fond este legală şi temeinică, iar recursul este nefondat urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul M.H. împotriva sentinţei nr. 25/ F/ CA din 12 martie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2669/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2683/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
