ICCJ. Decizia nr. 279/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 279/2007
Dosar nr. 13025/1/2006
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2007
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16 martie 2006, reclamantul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a chemat în judecată pe pârâta Asociaţia A.J.V.P.S. Buzău, solicitând constatarea nulităţii absolute a licenţei nr. 19 din 11 iulie 2002, eliberată pe numele pârâtei.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, în urma unui control efectuat în baza art. 3 din O.M. nr. 93/2003, pârâta nu deţine act constitutiv, act ce nu era deţinut nici în momentul licenţierii.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
La data de 6 aprilie 2006, S.N.V.P. Cerbul a formulat cerere de intervenţie în interesul reclamantului, considerând că licenţa eliberată pârâtei a fost obţinută în mod nelegal, cererea fiind admisă în principal de către instanţă.
Prin sentinţa civilă nr. 146 din 15 iunie 2006, pronunţată în dosarul nr. 2610/2006, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a necompetenţei materiale, a admis excepţia tardivităţii acţiunii, a respins acţiunea formulată, precum şi cererea de intervenţie formulată în interesul reclamantului.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de apel a reţinut că excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a necompetenţei materiale sunt neîntemeiate, deoarece beneficiara licenţei este pârâta, iar actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.
Curtea a admis excepţia tardivităţii formulării acţiunii, considerând că, în baza Legii nr. 554/2004, orice act administrativ, poate fi atacat într-un termen cuprins între 30 de zile şi până la 1 an de la data emiterii actului, conform art. 11 alin. (2).
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, reclamantul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurentul-reclamant consideră că termenul de introducere a acţiunii în instanţă începe să curgă de la momentul efectuării controlului.
Împotriva aceleiaşi sentinţe a formulat recurs, şi pârâta Asociaţia J.V.P.S., pe aspectul neacordării cheltuielilor de judecată de către instanţa de fond în temeiul art. 274 C. proc. civ.
Recursurile nu sunt fondate.
Astfel, reclamantul-recurent a solicitat constatarea nulităţii absolute a unui act administrativ emis de către această autoritate.
Ne aflăm în prezenţa cazului prevăzut de art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, când însăşi autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal solicită instanţei de contencios administrativ, constatarea nulităţii acestui act.
Practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că asemenea acţiuni sunt prescriptibile în termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, neavând relevanţă formularea „constatarea nulităţii" actului, având în vedere că în materia dreptului administrativ nu are relevanţă distincţia între anularea/nulitatea unui act juridic ca în dreptul civil.
În prezenta cauză, părţile nu au contestat caracterul prescriptibil al acţiunii formulate, ci numai momentul de la care curge termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
În opinia recurentului, acest termen începe să curgă de la momentul efectuării controlului.
O atare interpretare este contrară celor menţionate în art. 11 alin. (2).
Acest text este neechivoc, în sensul că acţiunea poate fi introdusă nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
Actul atacat este emis la 11 iulie 2002, peste termenul de un an analizat.
Rezultă că instanţa de fond a făcut o interpretare corectă a dispoziţiilor legale în materie, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte să respingă recursul reclamantului, ca nefondat.
La rândul său, pârâta a criticat sentinţa recurată, pe motivul încălcării prin art. 274 C. proc. civ., nefiindu-i acordate cheltuielile de judecată efectuate în această fază procesuală.
Recursul nu este fondat şi urmează a fi respins, întrucât pârâta nu a depus la dosarul de fond dovada efectuării acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de către recurentul-reclamant Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi recurenta-pârâtă Asociaţia J.V.P.S. Buzău împotriva sentinţei civile nr. 146 din 15 iunie 2006, pronunţată în dosarul nr. 2610/2006, de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, în contradictoriu cu intimatul-intervenient S.N.V.P. Cerbul.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 275/2007. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 28/2007. Contencios. Anulare certificat de... → |
---|