ICCJ. Decizia nr. 3148/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3148/2007
Dosar nr. 546/35/2007
Şedinţa publică din 20 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, reclamantul P.F.Ş.H. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Bihor, anularea Hotărârii nr. 12961 din 26 ianuarie 2007 şi obligarea pârâtei la eliberarea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască calitatea de strămutat/ refugiat conform cu legislaţia în vigoare.
În motivare acţiunii, reclamantul a arătat că prin hotărârea nr. 12961 din 26 ianuarie 2007, pârâta a respins cererea prin care a solicitat stabilirea calităţii de beneficiar al OG 105/1999, aprobată de Legea nr. 189/2000, cu motivarea că nu era născut la data strămutării părinţilor săi.
Reclamantul a mai arătat că, în opinia sa, pârâta a dispus în mod greşit respingerea cererii sale, dat fiind faptul că din actele depuse la dosar rezultă că s-a născut la data de 06 iulie 1941, în timpul refugiului familiei sale.
Prin sentinţa nr. 65/CA/2007 - PI din 5 aprilie 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, Instanţa dispunând anularea hotărârii atacate. Totodată Instanţa a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să îi recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 şi să îi acorde drepturile corespunzătoare, pe perioada 6 iulie 1941 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunţa această hotărâre Instanţa a reţinut, în esenţă, că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii suferite de familia sa, astfel încât acesta se încadrează în situaţia prevăzută de lege, fiind îndrituit la măsuri compensatorii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P. Bihor, criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând că reclamantul nu era născut la data strămutării părinţilor săi, de prevederile legii neputând beneficia copii care s-au născut ulterior strămutării părinţilor.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispoziţiile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile prevăzute de articolul mai sus menţionat.
Este evident că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, iar prin persoana persecutată se înţelege atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod direct, cât şi aceea asupra căreia s-au răsfrânt consecinţele persecuţiei.
Acesta este şi cazul persoanelor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile care au decurs din aceasta situaţie. O atare concluzie se desprinde din întreaga economie a actului normativ aplicabil, fiind echitabilă acordarea drepturilor în speţă.
Din probatoriul administrat în cauză, în speţă înscrisurile aflate la dosarul de fond, rezultă că intimatul reclamant se încadrează în situaţia prevăzută de lege, fiind îndrituit să beneficieze de măsurile reparatorii în speţă, situaţie dovedită de acesta în conformitate cu prevederile art. 61 din OG nr. 105/1999 şi art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin HG nr. 127/2002.
Pentru considerentele arătate, se constată că Instanţa a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P.B. împotriva sentinţei nr. 65/CA/2007 - PI din 5 aprilie 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3147/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3184/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
