ICCJ. Decizia nr. 3141/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3141/2007
Dosar nr. 95/45/2006
Şedinţa publică din 20 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, reclamanta M.E.J. (născută I.), a contestat adresa din 25 octombrie 2006 prin care i s-a respins cererea de a beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, împreună cu fratele său, a fost strămutată forţat din oraşul de domiciliu Iaşi, în oraşul Sebeş, judeţul Alba, aşa cum de altfel rezultă din tabelul nominal cu refugiaţii evacuaţi, tabel întocmit de comisariatul de Politie Sebeş la data de 20 iunie 1944.
S-a mai arătat că această strămutare forţată a fost determinată de faptul că oraşul laşi a avut regim de ocupaţie militară sovietică (riscând o persecuţie etnica), începând cu data de 11 aprilie 1944 aşa cum de altfel rezultă din nota din 20 ianuarie 2004 a Institutului de Istorie N.I. Bucureşti.
Reclamanta a opinat că a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu din motive etnice, situaţie ce se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa nr. 38/ CA din 26 martie 2007 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost respinsă, Instanţa reţinând, în esenţă, că refugierea în altă localitate decât cea de domiciliu s-a produs ca urmare a apropierii frontului, fiind o măsură pentru protejarea populaţiei, echivalentă cu o mutare în teritoriu şi nu cu o persecuţie din motive etnice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs M.E.J., criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând, în esenţă, că prin documentele depuse la dosarul cauzei, a făcut dovada încadrării în situaţia prevăzută de lege, astfel încât, în opinia sa, este îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speţă.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispoziţiile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile prevăzute de articolul mai sus menţionat.
De asemenea, potrivit art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor OG nr. 105/1999, persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
În mod corect s-a reţinut că refugierea reclamantei în altă localitate decât cea de domiciliu s-a produs pentru protejarea populaţiei, ca urmare a apropierii frontului, fiind echivalentă cu o mutare în teritoriu şi nu cu o persecuţie din motive etnice.
Din probele administrate nu rezultă că reclamanta ar fi suferit vreuna din persecuţiile etnice prevăzute de lege.
Evacuarea reclamantei a avut ca scop protecţia sa şi nicidecum o persecuţie din motive etnice, situaţie ce poate fi cotată ca o conjunctură nefavorabilă ce a determinat părăsirea teritoriul în care locuia.
Faţă de considerentele mai sus expuse, recursul declarat este nefondat şi urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.E.J. împotriva sentinţei nr. 38/ CA din 26 martie 2007 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3140/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3144/2007. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
