ICCJ. Decizia nr. 3203/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3203/2007
Dosar nr. 5959/2/200.
Şedinţa publică din 22 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul I.P. a chemat în judecată Ministerul Culturii şi cultelor pentru anularea Ordinului nr. 2121 din 17 martie 2006 emis de Ministrul Culturii şi Cultelor privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de evaluare a proiectelor de management, anularea Ordinului nr. 295 din 19 aprilie 2006 a Ministrului Culturii şi Cultelor prin care a fost eliberat din funcţia de director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, reintegrarea lui în funcţia deţinută anterior, obligarea la plata indemnizaţiei de director general ce i se cuvenea de la data eliberării din funcţie până la data reintegrării sale, obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 284 din 25 ianuarie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a anulat Ordinele nr. 2121 din 17 martie 2006 şi nr. 295 din 19 aprilie 2006 emise de Ministrul Culturii şi Cultelor, a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior de director general al Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca, a obligat la plata indemnizaţiei de director-general ce i se cuvenea de la data eliberării din funcţie până la data reîncadrării.
Pentru motivarea hotărârii s-a reţinut că prin Ordinul nr. 2121 din 17 martie 2066 emis de Ministrul Culturii şi Cultelor a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiei de evaluare a proiectelor de management ale conducătorii instituţiilor publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.
Potrivit acestui Regulament, la 29 martie 2006, Comisia a procedat la evaluarea proiectelor şi la examinarea orală printr-uninterviu, rezultatele obţinute fiind consemnate într-un proces verbal.
Reclamantul a atacat acest ordin pentru că la momentul emiterii lui nu exista temei legal, pentru că modificarea art. 10 alin. (2) din OG nr. 26/2006, prin Legea nr. 114/2006 s-a făcut la 15 mai 2006, când legea a intrat în vigoare.
În drept ordinul emis este întemeiat pe dispoziţiile OG nr. 26/2006, modificată, care nu distinge cu privire la directorii şi directorii generali angajaţi în funcţie la data intrării în vigoare ci reglementează procedura organizării concursului pentru funcţia de director sau director general rămasă vacantă, astfel că ordinul emis nu poate adăuga la lege şi nu poate ordona asupra unei proceduri de evaluare ce la momentul emiterii Regulamentului nu era impusă prin lege, pentru că Legea nr. 114/2006 a intrat în vigoare numai la 15 mai 2006.
S-a considerat că ordinul a fost emis cu încălcarea legii, fiind nelegal prin raportare la momentul dispunerii măsurii, acesta fiind emis fără a se fi respectat limitele legii şi normele juridice care le ordonă.
Nelegalitatea acestui ordin se răsfrânge şi asupra celuilalt ordin emis de Ministerul Culturii şi Cultelor nr. 295 din 19 aprilie 2006, pentru că eliberarea din funcţie a reclamantului fiind efectul emiterii Ordinului nr. 2121 din 17 martie 2006.
S-a apreciat că se impune şi reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior şi plata indemnizaţiei pe perioada cuprinsă între data eliberării din funcţie şi până la data reintegrării.
Capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată a fost respins pentru că este nedovedit.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Culturii şi Cultelor considerând că hotărârea este nelegală şi netemeinică.
Se arată în motivele de recurs că ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 212 din 17 martie 2006 a fost emis în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2005 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 114/2006, act care nu a fost atacat în contenciosul administrativ şi care produce efecte juridice în sfera instituţiilor publice de cultură, iar acest ordin, ca act administrativ de rang inferior, este prezumat ca fiind legal.
Prin dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din OG nr. 26/2006 s-a stabilit obligativitatea prezentării unui proiect de management şi pentru ceilalţi conducători ai instituţiilor publice, alţii decât cei prevăzuţi în art.1 alin.1, adică şi celor aflaţi în funcţie, aşa cum este şi cazul reclamantului, astfel că nu se poate spune că ordinul emis ar adăuga la lege.
S-a solicitat să fie îndepărtate şi susţinerile cu privire la nelegalitatea ordinului pe motiv de nepublicare în Monitorul Oficial, deoarece art. 28 alin. (1), din HG nr. 50/2005 stabileşte că numai ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte, cu caracter normativ, ale ministerelor şi ale altor organe ale administraţiei publice locale se publică în Monitorul Oficial, ori, în speţă, ordinul are caracter individual.
Se consideră că instanţa de fond, în mod eronat, a interpretat dispoziţiile OG nr. 26/2005 în sensul că acestea se aplică numai în cazul angajării directorilor generali şi directorilor instituţiilor publice de cultură, fără a fi aplicabile şi celor care deţineau funcţia de conducători ai instituţiilor publice de cultură, la data intrării în vigoare a acestui act normativ pentru că în art. 10 alin. (3) din OG nr. 26/2005 se prevede că, în termen de 6 luni calendaristice de la intrarea în vigoare a ordonanţei, conducătorii instituţiilor publice de cultură în funcţie vor prezenta un proiect de management.
La emiterea acestui ordin nr. 2121/2006, Ministerul Culturii şi Cultelor a respectat dispoziţiile OG nr. 26/2005 în forma în care aceasta era în vigoare şi nu în forma modificată de Legea nr. 114/2006, iar ordinul de eliberare din funcţie a fost emis, pentru că reclamantul nu a obţinut un rezultat favorabil la evaluarea proiectului de management şi a fost respinsă contestaţia.
Intimatul-reclamant a formulat Concluzii scrise şi a solicitat respingerea recursului, depunând la dosar copia sentinţei civile nr. 1526 din 21 iunie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi Decizia nr. 1025 din 16 februarie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Din analiza probelor administrate în cauză, a motivelor de recurs invocate, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a deţinut funcţia de director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca începând cu 14 august 1997, iar până la 1 ianuarie 2005 a încheiat succesiv contracte de management, în temeiul Ordinului nr. 2129/2001 emis de Ministerul Culturii şi Cultelor care aproba metodologia pentru încheierea contractului de management.
Ordonanţa Guvernului nr. 26/2006 privind managementul instituţiilor publice de cultură a intrat în vigoare la 22 iulie 2005, iar potrivit art. 10 alin. (2), prevederile acesteia nu se aplică conducătorilor instituţiilor publice de cultură al căror contract de muncă pentru funcţia de conducere a fost încheiat cu maximum 24 de luni înainte de data intrării în vigoare a ordonanţei, iar art. 1 stabileşte că angajarea directorilor generali sau a directorilor din cadrul instituţiilor publice de cultură se face în urma unor concursuri de proiecte de management, pe bază de concurs de proiecte de management, prin contract de management.
La data de 17 martie 2006, Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Ordinul nr. 2121, aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisie de evaluare a proiectelor de management prezentate de conducătorii instituţiilor publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Cutelor, ordinul fiind emis în baza OG nr. 26/2005, care, aşa cum am arătat nu făcea referire expresă la directorii sau directorii generali aflaţi în funcţie la momentul intrării în vigoare a acesteia.
Că este aşa o dovedeşte faptul că prin modificările aduse OG nr. 26/2005 prin Legea de aprobare nr. 114/2006, lege care a intrat în vigoare la 15 mai 2006, s-a stabilit că art. 10 alin. (2) din OG nr. 26/2006 să aibă un alt conţinut în sensul că cei care la data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanţei nu au încheiat încă contract de management sunt obligaţi să depună proiectul de management în vederea încheierii contractului.
Prin urmare, soluţia instanţei de fond de anulare a Ordinului nr. 2121/2006 este legală şi temeinică pentru că acesta urma să se aplice şi directorilor în funcţie, chiar dacă modificările OG nr. 26/2005 au intrat în vigoare ulterior emiterii ordinului.
Chiar în motivele de recurs se recunoaşte că Legea nr. 114/2006 a explicitat, a folosit o formulare clară faţă de dispoziţiile OG nr. 26/2005.
În legătură cu capătul de cerere privind eliberarea din funcţie a directorului general al Muzeului de Istorie al Transilvaniei din Cluj - Napoca şi cele subsecvente, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
Din probele administrate rezultă că în luna aprilie 2005, pentru că îi expirase contractul de management încheiat anterior, reclamantul-intimat a transmis Ministerului Culturii şi Cultelor un nou contract de management, deci anterior intrării în vigoare a OG nr. 26/2005, dar la care nu a primit nici un răspuns.
De altfel, la dosarul cauzei a fost depusă copia sentinţei nr. 1526 din 21 iunie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost anulată hotărârea comisiei constituită prin Ordinul nr. 2165 din 6 aprilie 2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor prin care a fost respinsă contestaţia reclamantului şi hotărârea comisiei constituită la nivelul Ministerului Culturii şi Cultelor prin care reclamantul a fost declarat respins în urma evaluării proiectului de management, sentinţă care a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 1025 din 16 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
În această decizie se arată că intimatul-reclamant avea depusă propunerea de contract de management anterior intrării în vigoare a OG nr. 26/2005, neputându-se reţine culpa acestuia pentru neperfectarea contractului şi nici legalitatea obligării acestuia de a proceda în conformitate cu dispoziţiile OG nr. 26/2005 intrată în vigoare ulterior şi nici a actelor date în executarea acesteia.
Având în vedere că sentinţa nr. 1526 din 21 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a intrat în puterea lucrului judecat, trebuie să se ţină seama de dispoziţiile acestei hotărâri judecătoreşti.
Se poate observa că deşi reclamantul a contestat hotărârea comisiei prin care i-a fost respinsă contestaţia şi prin care i-a fost respinsă evaluarea proiectului de management, totuşi a fost emis ordinul de eliberare din funcţie.
În condiţiile în care actele care au stat la baza evaluării proiectului de management au fost anulate, prin hotărâre judecătorească irevocabilă nu poate fi menţinut ordinul de eliberare din funcţie a reclamantului-intimat.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Culturii şi Cultelor, împotriva sentinţei civile nr. 284 din 25 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3197/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3205/2007. Contencios → |
|---|
