ICCJ. Decizia nr. 3300/2007. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3300/2007
Dosar nr. 10689/2/200.
Şedinţa publică din 28 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamantul B.N. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti anularea hotărârii nr. 16185/454 din 15 septembrie 2006 şi constatarea calităţii de persoană persecutată din motive etnice.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că s-a născut la data de 9 martie 1944, ulterior strămutării părinţilor săi din Bulgaria şi a suportat aceleaşi consecinţe nefavorabile ale strămutării ca şi aceştia.
Prin sentinţa civilă nr. 724 din 8 martie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul B.N. şi a anulat hotărârea nr. 16185/454 din 15 septembrie 2006 emisă de pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti.
A obligat pârâta să emită în favoarea reclamantului o nouă hotărâre în care să se constate că perioada 9 martie 1944 – 5 martie 1945 se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamantul s-a născut ulterior strămutării părinţilor săi şi a suferit direct efectele strămutării şi ale persecuţiei etnice, din momentul naşterii, în cadrul perioadei legale.
Împotriva sentinţei susmenţionate a declarat recurs Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, care a motivat, în esenţă, că reclamantul s-a născut pe teritoriul României, după strămutarea părinţilor săi, astfel încât nu este dovedită persecuţia etnică invocată.
Recursul este nefondat.
În esenţă, criticile recurentei-pârâte vizează acordarea beneficiului OG nr. 105/1999 persoanelor născute în localitatea în care părinţii lor au fost strămutaţi în urma Tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.
În cauză, este necontestat faptul că familia intimatului-reclamant a făcut, în anul 1940, obiectul schimbului de populaţie în baza Tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, şi că reclamantul B.N. s-a născut în România, în comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea, unde fuseseră strămutaţi părinţii săi.
Instanţa de fond a realizat o corectă interpretare teleologică a prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor aprobate prin HG nr. 127/2002.
Pe cale de consecinţă, în mod corect şi în acord cu practica unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de fond a reţinut că prejudiciile suferite de părinţi urmare strămutării sunt suportate şi de către copiii lor minori, ceea ce justifică similitudinea de regim juridic aplicabil.
A admite teza recurentei-pârâte ar însemna acceptarea unui tratament discriminatoriu între intimatul-reclamant, pe de o parte, şi părinţii săi, pe de altă parte, cu care acesta s-a aflat în aceeaşi situaţie, în speţă cea de strămutat, suportând consecinţele nefavorabile similare datorate persecuţiilor din motive etnice.
Interpretarea pe care instanţa de fond a dat-o dispoziţiilor OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este în acord şi cu aspectele reţinute de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005, în sensul că „toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de aceleaşi drepturi. Stabilirea faptului dacă o persoană sau alta se încadrează ori nu în vreuna dintre măsurile de persecuţie prevăzute în ipoteza normei juridice reprezintă o problemă de aplicare a legii, de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti".
În consecinţă, pe baza probatoriului administrat, Curtea de apel, întemeiat şi legal, a reţinut că familia reclamantului a făcut obiectul schimbului de populaţie în baza Tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi că, fiind născut la data de 9 martie 1944 în localitatea de strămutare a familiei sale, B.N. se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi beneficiază de prevederile ordonanţei pentru perioada cuprinsă între data naşterii şi data limită prevăzută de lege, respectiv 6 martie 1945.
Faţă de cele arătate, Curtea constată că sentinţa civilă atacată este legală şi temeinică, urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., să fie respins recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 724 din 8 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3299/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3302/2007. Contencios → |
---|