ICCJ. Decizia nr. 3551/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3551/2007

Dosar nr. 33678/2/2005

Şedinţa publică din 26 septembrie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1682 pronunţată la data de 5 decembrie 2000 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a fost respinsă excepţia de inadmisibilitate a acţiunii şi de tardivitate a introducerii acţiunii, invocate de pârâta D.G.P.R. a Municipiului Bucureşti şi pe fond a fost respinsă acţiunea reclamantului R.A. în contradictoriu cu pârâţii I.G.P. şi D.G.P.R. a Municipiului Bucureşti, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Instanţa de Fond a apreciat că, referitor la excepţia tardivităţii acţiunii, aceasta nu poate fi primită întrucât în faza de judecată au fost depuse hotărârea Consiliului de judecată cu propunerea de trecere în rezervă a reclamantului şi ordinul de trecere în rezervă.

Pe fondul pricinii, Curtea, în esenţă a reţinut că, faptul că nu s-a confirmat infracţiunea de luare de mită, nu înlătură abaterea gravă reţinută de pârâte cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a disciplinei militare.

Prin Decizia nr. 337 din 31 ianuarie 2002 (Dosar nr. 695/2001), Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, a respins recursul declarat de R.A. ca nefondat, iar prin încheierea pronunţată la 24 octombrie 2002, a fost respinsă cererea formulată de recurent, privind îndreptarea, lămurirea şi completarea Deciziei nr. 337 din 31 octombrie 2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 88 din 15 ianuarie 2004 (Dosar nr. 1166/2002) a respins ca tardivă contestaţia în anulare formulată de R.A., iar prin Decizia nr. 88 din 12 ianuarie 2005 (Dosar nr. 12962/1/2005) a fost anulată cererea de revizuire, formulată de revizuientul R.A., ca netimbrată.

La data de 11 ianuarie 2005, pe rolul acestei Instanţe a fost înregistrată cererea de revizuire a aceluiaşi revizuent, împotriva sentinţei civile nr. 1682 din 5 decembrie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că, Instanţa de Fond s-a pronunţat fără a se aduce actul dedus judecăţii, raport, Ordinul nr. 01959 M.I. (în întregime).

Prin sentinţa civilă nr. 2284 din 27 septembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire şi a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantului R.A.

Pentru a pronunţa această soluţie, Instanţa a reţinut că cererea de revizuire nu este admisibilă, întrucât în cauză nu sunt indicate nici unul dintre motivele expres prevăzute de lege pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri definitive.

Împotriva sentinţei susmenţionate a declarat recurs R.A.

În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că Instanţa de Fond nu s-a pronunţat asupra excepţiei ridicate de M.A.I. în ceea ce priveşte tardivitatea acţiunii, asupra lipsei dovezii de reprezentare a consilierilor părţilor pârâte şi a respins în mod greşit cererea sa de înscriere în fals împotriva Ordinului nr. 01959/2000.

S-a arătat că temeiul cererii de revizuire îl reprezintă art. 322 pct. 5 C. proc. civ., în sensul că Ordinul nr. 01959/2000 a fost reţinut de partea potrivnică.

Recursul este nefondat.

Se reţine că revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, este admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, respectiv art. 322 C. proc. civ., neputând fi cerută pentru alte motive decât cele menţionate în articolul respectiv, fiind inadmisibilă repunerea în discuţie a unor probleme de fond, a unor fapte şi împrejurări care au fost discutate de Instanţă cu ocazia soluţionării litigiului în fond.

În cererea de revizuire formulată de revizuentul R.A., acesta a invocat, generic prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., fără a indica, în mod concret, motivul sau motivele pe care şi-a întemeiat cererea, şi care sunt menţionate în cuprinsul acestui articol, punctual.

Aşa cum se poate observa atât din cuprinsul cererii de revizuire cât şi din cel al recursului formulat, susţinerile recurentului - revizuent R.A. se referă la aspecte de fond ale pricinii, aspecte ce au fost ridicate de acesta în recursul judecăţii şi care au fost înlăturate motivat, neputându-se constitui în motive de revizuire ale sentinţei civile nr. 1682 din 5 decembrie 2000.

Cu toate că recurentul - revizuent menţionează în recursul formulat la pct. 5, că motivul de revizuire invocat de el a fost cel prevăzut la art. 322 pct. 5 C. proc. civ., acest aspect nu rezultă din cuprinsul cererii de revizuire formulate.

De altfel, art. 322 pct. 5 C. proc. civ. prevede: „daca, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei Instanţe pe care se întemeiază hotărârea a cărei revizuire se cere".

Ori, în cauză, nu poate fi vorba de un înscris descoperit după darea hotărârii a cărei revizuire se cere, având în vedere ca Ordinul ministrului de interne nr. 01959/2000, pe care îl invoca recurentul - revizuent, a fost pus în discuţie în faţa Instanţei de Fond.

În consecinţă, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul art.312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de R.A. împotriva sentinţei civile nr. 2284 din 27 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3551/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs