ICCJ. Decizia nr. 3625/2007. Contencios. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3625/2007
Dosar nr. 4478/3/2006
Şedinţa publică din 28 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Bucureşti, Fund. A.B. a chemat în judecată Guvernul României, M.A.I., M.E.N. şi M.J. pentru ca acestea să confirme aspectele de legalitate, de constituţionalitate şi neconstituţionalitate ale patrimoniului Liceului A.B. din comuna Pomârla, judeţul Botoşani.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1380 din 17 martie 2006 a admis excepţia necompetenţei materiale a Instanţei şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că se pune problema emiterii unor acte administrative de către autorităţi publice centrale.
Cauza a fost înregistrată sub nr. 4478/3/2006 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar prin sentinţa civilă nr. 322 din 31 ianuarie 2007 a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi respinsă cererea reclamantei ca inadmisibilă.
Excepţia inadmisibilităţii a fost pusă în discuţia părţilor din oficiu.
S-a reţinut că excepţia este întemeiată pentru că cererea formulată nu întruneşte condiţiile de admisibilitate ale unei acţiuni în contencios administrativ, întrucât se solicită Instanţei să confirme valabilitatea prevederilor cuprinse într-un testament, act juridic civil, ceea ce excede competenţei legale a unei Instanţe de contencios.
Întrucât nici celelalte capete de cerere ale acţiunii formulate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de legea contenciosului administrativ, respectiv, reclamanta nu reclamă nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri şi nici refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a soluţiona o cerere, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe s-a declarat recurs de către Fund. A.B.
În motivele de recurs este criticată soluţia Instanţei de Fond pentru că nu ar fi fost luate în considerare conţinutul documentelor, iar valabilitatea testamentului înregistrat la Tribunalul Dorohoi nu a fost contestată de nimeni.
Se apreciază că pe baza documentelor din dosar este legal ca Liceul A.B. din comuna Pomârla, judeţul Botoşani, să formuleze pretenţia de revendicare şi reîntregire a patrimoniului pentru care posedă documente de proprietate eliberate de arhivele naţionale.
Nu au fost invocate dispoziţiile legale care au fost nerespectate de Instanţa de Fond.
Guvernul României a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că soluţia Instanţei de Fond este legală şi temeinică.
M.E.C.T. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului având în vedere că nici unul din punctele cererii de chemare în judecată nu se subscrie prevederilor Legii nr. 554/2004.
Recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, se poate adresa Instanţei de contencios administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri.
Pentru a fi admisibilă o cerere, pe calea contenciosului administrativ, trebuie ca persoana să facă dovada că a fost vătămat de o autoritate publică fie printr-un act administrativ emis de acea autoritate, fie prin refuzul acelei autorităţi de a soluţiona o cerere a persoanei respective în termenul legal.
Aşa cum corect a reţinut şi Instanţa de Fond, recurenta - reclamantă nu a solicitat nici anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică prin care să-i fi fost vătămate drepturile sau interesele şi nici nu a făcut dovada că ar fi adresat vreo cerere unei autorităţi publice care să fi refuzat să-i răspundă.
În speţă, reclamanta a solicitat să se constate şi să se confirme aspectele de legalitate, constituţionalitate şi neconstituţionalitate ale patrimoniului Liceului A.B. din comuna Pomârla, judeţul Botoşani, iar ulterior a enumerat o serie de obiective care trebuie soluţionate prin constatare şi confirmare, dar aceste solicitări nu au nici o legătură cu obiectul unei cereri formulate în faţa Instanţei de contencios administrativ, care aşa cum am arătat, poate viza anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică sau refuzul autorităţii publice de a soluţiona în termenul legal o cerere adresată.
Susţinerile reclamantei - recurente, potrivit cărora Guvernul României a fost chemat în judecată pentru că nu s-a implicat pentru înlăturarea abuzurilor la care este supus Liceul din Pomârla, iar M.E.C. pentru că se degrevează de obligaţiile legale de a sprijini liceul să-şi recupereze întregul patrimoniu la care are dreptul, nu dovedesc că cererea de chemare în judecată ar fi admisibilă în faţa Instanţei de contencios administrativ.
De altfel, în motivele de recurs, reclamanta - recurentă a reluat cele precizate şi în cererile adresate Instanţei de Fond, dar fără a indica motivele de nelegalitate ale soluţiei pronunţate de Instanţa de Fond.
A fost invocată de apărătorul recurentei, ca motiv de ordine publică, excepţia necompetenţei materiale a Instanţei de contencios administrativ, dar excepţia este nefondată.
Din modul de redactare al cererii de chemare în judecată nu rezultă care este obiectul cererii pentru ca Instanţa sesizată, cea de contencios administrativ, să poată stabili care Instanţă este competentă să soluţioneze cererea. S-a putut stabili însă, că cererea este inadmisibilă pe calea contenciosului administrativ.
În baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat, apreciind că soluţia Instanţei de Fond este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta F.A.B. prin preşedintele P.A. şi vicepreşedintele P.G. împotriva sentinţei civile nr. 322 din 31 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3618/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3668/2007. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
