ICCJ. Decizia nr. 3702/2007. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3702/2007
Dosar nr. 100/59/2007
Şedinţa publică din 3 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 44 din 21 februarie 2007 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 543 din 12 decembrie 2006 şi a procesului - verbal de inspecţie din 6 octombrie 2006, formulată de reclamanta C.A.S. Arad, în contradictoriu cu pârâţii D.G.F.P. a Judeţului Arad şi M.F.P., în consecinţă, a dispus suspendarea executării acestor acte până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anulare, înregistrată pe rolul aceleiaşi Instanţe cu nr. 7551/59/2006.
În motivarea sentinţei se reţine că prin actele administrativ - fiscale menţionate, cu caracter executoriu, se dispune recuperarea sumei de 1.717.898 RON de la reclamantă; aceasta din urmă apreciază că există indicii temeinice cu privire la nelegalitatea actelor atacate, deoarece actele normative pretinse a fi fost încălcate cu ocazia efectuării unor plăţi către SC E.R. SRL, nu erau în vigoare la momentul efectuării operaţiunilor ce au constituit obiectul controlului (O.U.G nr. 150/2002, Ordinul nr. 238/2983/2002).
Instanţa de Fond a mai reţinut că reclamanta asigură un pachet de servicii de bază pentru populaţie, reprezentând principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi promovării sănătăţii, iar în acest context suma mare stabilită prin actele administrative atacate, ar fi de natură a perturba activitatea de derulare a serviciilor medicale contractate, cu repercusiuni asupra pacienţilor.
În drept Instanţa a invocat aplicabilitatea art. 15 cu referire la art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs pârâţii D.G.F.P. a Judeţului Arad şi M.F.P., susţinând că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În susţinerea recursului se arată că reclamanta - intimată nu a făcut dovezi în ceea ce priveşte cazul bine - justificat şi paguba iminentă, condiţii prevăzute de art. 15 cu referire la art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrative. Astfel, recurentele menţionează că, în perioada 25 iunie 2002 - 31 august 2002 C.A.S. Arad, în relaţia contractuală cu SC E.R. SRL, nu putea proceda la plata serviciilor medicale de înaltă performanţă pe bază de sumă fixă negociată şi stabilită anual, prevăzut de art. 1 pct. 3 din HG nr. 606/2002 neputându-se aplica de la data de 25 iunie 2002, deoarece în Ordinul nr. 238/2983/2002(normele de aplicare a HG nr. 606/2002), se menţionează expres că prevederile acestuia sunt aplicabile din luna septembrie 2002.
De asemenea, se susţine că nu există o pagubă în urma executării sumelor menţionate, reclamanta - intimată nu ar avea decât „să dispună măsuri de recuperare a prejudiciului calculat de organul de control".
De menţionat că recurentele au invocat în drept şi art. 304 pct. 7 C. proc. civ., dar acest motiv de recurs nu se regăseşte în cadrul motivării în fapt a recursului.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În speţă, reclamanta - intimată a invocat existenţa pe rolul Instanţei a unei acţiuni în anularea actelor administrativ - fiscale menţionate, în cadrul căreia se contestă între altele, însăşi competenţa D.G.F.P. de a efectua controlul de gestiune al caselor de asigurări de sănătate judeţene, acest control revenind, în opinia acesteia, potrivit art. 82 din Legea nr. 145/1997 privind asigurările medicale de sănătate, Curţii de Conturi. De asemenea, în cadrul acţiunii principale, se invocă şi alte motive de nelegalitate privind stabilirea obligaţiilor fiscale ale Casei, analiza temeiniciei tuturor acestor motive nefiind de competenţa Instanţei sesizate cu cererea de suspendare, dar constituind, în ansamblu, un caz bine - justificat pentru suspendarea executării obligaţiilor respective.
Aceste împrejurări se coroborează cu un cuantum important al sumei de plată, respectiv 1.717.898 RON, care face să se prezume o pagubă iminentă, atât datorită caracterului executoriu al acestor obligaţii, cât şi datorită rolului C.A.S. de a asigura în permanenţă serviciile medicale necesare populaţiei.
În mod corect Instanţa de Fond a considerat că în speţă se impune suspendarea executării actelor administrativ - fiscale atacate, până la soluţionarea acţiunii de fond, în vederea verificării obiecţiunilor de nelegalitate şi apreciindu-se că recuperarea ulterioară a pagubei nu ar fi posibilă în totalitate, în situaţia admiterii acţiunii.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.F.P. şi D.G.F.P. a Judeţului Arad împotriva sentinţei civile nr. 44 din 21 februarie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3693/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3713/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
