ICCJ. Decizia nr. 710/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 710/2007
Dosar nr. 5800/54/2006
Şedinţa publică din 6 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 669 din 1 septembrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosarul nr. 5800/54/2006/896/2006), a fost respinsă, ca tardiv introdusă, cererea numitului P.D. de anulare a ordinelor din anul 1980 ale Ministerului de Interne prin care acesta a fost destituit din funcţia de şef al Miliţiei judeţului Sibiu şi numit lucrător al Miliţiei din oraşul Târgu Cărbuneşti.
A fost respinsă ca prematur introdusă cererea pentru constatare calităţii de persecutat politic a reclamantului şi s-a disjuns cererea pentru recalcularea pensiei, fiind trimisă spre soluţionare la Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, pe lângă posibilitatea contestării ordinelor la data emiterii, reclamantul avea posibilitatea să le conteste după decembrie 1989 pe baza Legii nr. 29/1990, în procedura prevăzută de aceasta, dar nu a făcut acest lucru, termenul de decădere de un an, prevăzut de art. 5 din aceeaşi lege, fiind cu mult depăşit.
Asupra cererii de constatare a calităţii de persecutat politic a constatat instanţa că ea trebuia formulată în procedura prevăzută de Decretul-Lege nr. 118/1990, reclamantul trebuind să se adreseze mai întâi D.M.S.S.
Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen recursul de faţă, reclamantul, cererea fiind legal timbrată.
În motivarea cererii, recurentul susţine că după emiterea ordinelor în 1980 s-a adresat Preşedintelui României, dar nu a primit nici un răspuns, acelaşi lucru repetându-se şi după 1989.
Susţine recurentul că a cerut, în repetate rânduri, C.P.M.I., să verifice modul de calculare a pensiei sale, dar nu s-a rezolvat nimic în favoarea sa.
Arată recurentul că neintroducerea unei acţiuni în justiţie e justificată de teroarea la care a fost supus după ce s-a adresat preşedintelui în anul 1980.
Susţine, de asemenea, recurentul că cele două ordine nu l-au afectat material până la intrarea în vigoare a legii privind recalcularea pensiilor prin care se pune problema ultimei funcţii avute, astfel încât pensia sa este sub nivelul oricărui subofiţer şi nu-i permite să facă faţă cheltuielilor zilnice şi celor pentru plata medicamentelor.
Pentru toate aceste argumente, recurentul invocă aplicarea regulilor dreptului comun: dispoziţiile art. 1890 C. civ., privind prescripţia de 30 de ani.
În fine, consideră recurentul disjungerea capătului de cerere privind recalcularea pensiei ca inutilă, câtă vreme Legea pensiilor condiţionează recalcularea pensiei, ţinând seama de ultima funcţie cea de la Miliţia Târgu Cărbuneşti în care nu a lucrat însă nici o zi (fiind internat în spitale, iar apoi clasat inapt pentru serviciul militar).
Recursul nu se fondează.
1. Instanţa de fond a apreciat corect că după înlăturarea cauzelor constrângerii morale pe care reclamantul a invocat-o („regimul C."), el avea posibilitatea de a ataca ordinele considerate nelegale sub incidenţa Legii nr. 29/1990 a contenciosului administrativ.
Tocmai din acest motiv instanţa a aplicat sancţiunea decăderii prevăzută de această lege în art. 5, iar nu dispoziţiile Legii nr. 554/2004 în vigoare la data introducerii acţiunii.
De altfel, şi Legea nr. 554/2004, în art. 11, prevede un termen de introducere a acţiunii care nu poate depăşi un an de la data emiterii actului.
2. În ceea ce priveşte termenul de 30 de ani prevăzut de art. 1890 C. civ., pentru acţiunile reale şi personale, el este un termen de prescripţie, dar textul acestui articol a fost implicit abrogat prin Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă.
Termenul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990 este unul special de decădere, nesusceptibil de suspendare sau întrerupere.
3. În fine, instanţa a procedat legal disjungând cererea în privinţa căreia nu avea competenţa materială să judece, indiferent de soluţia pe care recurentul o presupune ca nefavorabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.D. împotriva sentinţei nr. 669 din 1 septembrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 707/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 746/2007. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
